Munca nedeclarată — sancțiuni

Munca nedeclarată („la negru") înseamnă primirea la muncă a unei persoane fără contract de muncă scris sau fără înregistrare în registrul de evidență a salariaților. Din 18 decembrie 2025, angajatorul riscă o amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană fără contract, cu un plafon cumulat de 1.000.000 lei. Peste 5 persoane, fapta devine infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 1 la 2 ani sau amendă penală.

Pe scurt

Munca nedeclarată („la negru") înseamnă primirea la muncă a unei persoane fără contract individual de muncă (CIM) scris, fără înregistrare în registrul de evidență a salariaților, în perioada suspendării contractului sau cu depășirea timpului la un contract cu timp parțial (munca subdeclarată). Din 18 decembrie 2025, amenda pentru primirea la muncă fără contract a crescut la 40.000 lei pentru fiecare persoană identificată, cu un plafon cumulat de 1.000.000 lei (Legea nr. 239/2025). Peste 5 persoane angajate fără contract, fapta devine infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 1 la 2 ani sau amendă penală.

Cadrul legal

Munca nedeclarată este reglementată de Codul muncii (Legea nr. 53/2003, republicată), care definește formele muncii nedeclarate, stabilește contravențiile și amenzile aferente și prevede pragul de la care fapta devine infracțiune.

Definiția — art. 15¹ Codul muncii

Definiția a fost introdusă prin Legea nr. 88/2018 (anterior, Codul muncii sancționa doar munca fără contract scris), iar litera d) a fost modificată prin OUG nr. 117/2021.

Art. 15¹ Cod muncii — Prin muncă nedeclarată se înțelege: a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității; b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat; d) primirea la muncă a unui salariat cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. c) (munca subdeclarată).

Sursa: Codul muncii, Legea nr. 53/2003 (accesat 2026-08-27)

Amenzile contravenționale — art. 260 Codul muncii

Din 18 decembrie 2025, prin Legea nr. 239/2025, amenda principală pentru munca la negru a fost dublată, iar plafonul maxim a fost majorat de cinci ori:

Art. 260 alin. (1) lit. e) Cod muncii — primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea contractului individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), se sancționează cu amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 1.000.000 lei.

Sursa: Legea nr. 239/2025 (art. XXXIV), publicată în Monitorul Oficial nr. 1160 din 15 decembrie 2025, care modifică art. 260 din Codul muncii — în vigoare de la 18 decembrie 2025 (modificarea art. 260 nu prevede o dată distinctă de intrare în vigoare, deci se aplică regula generală de 3 zile de la publicare) (accesat 2026-08-28)

Celelalte forme de muncă nedeclarată sunt sancționate distinct la art. 260 alin. (1):

⚠️ Valorile marcate cu asterisc (*) reflectă forma consolidată anterioară Legii nr. 239/2025. Reforma din decembrie 2025 a majorat sancțiunile pentru munca nedeclarată; pentru cuantumul exact aplicabil fiecărei litere la data controlului, verificați textul consolidat al art. 260 pe legislatie.just.ro.

Sistarea activității — art. 260 alin. (4)–(6)

Pentru faptele de la lit. e)–e²), inspectorul de muncă dispune, pe lângă amendă, sistarea activității locului de muncă controlat. Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii, remedierea deficiențelor (încheierea CIM, transmiterea elementelor în registru, încetarea suspendării) și prezentarea documentelor care dovedesc plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit. Reluarea activității cu încălcarea acestor condiții constituie infracțiune (închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă).

Pragul penal — art. 264 Codul muncii

Modificat prin Legea nr. 283/2024:

Art. 264 alin. (3) Cod muncii — Constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la unu la 2 ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetățenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă.

Sursa: Legea nr. 283/2024 (accesat 2026-08-27)

Explicație detaliată

Ce este, de fapt, „munca la negru"

În limbaj comun, „munca la negru" înseamnă doar lipsa contractului. Juridic, însă, noțiunea de muncă nedeclarată din art. 15¹ Cod muncii este mult mai largă și acoperă patru situații distincte. Un angajator poate fi sancționat pentru muncă nedeclarată chiar și atunci când există un contract, dacă acesta nu a fost transmis la timp în registrul de evidență sau dacă salariatul lucrează peste programul declarat.

1. Fără contract scris (art. 15¹ lit. a). Contractul individual de muncă trebuie încheiat în formă scrisă și înregistrat cel târziu în ziua anterioară începerii activității. Dacă persoana este găsită muncind fără acest contract, fapta este muncă nedeclarată „clasică".

2. Fără transmiterea în registru (art. 15¹ lit. b). Chiar dacă există un contract semnat, elementele acestuia trebuie transmise în registrul general de evidență a salariaților — fostul Revisal, înlocuit din 2025 de platforma REGES Online — cel târziu în ziua anterioară începerii activității. Netransmiterea la timp este tratată tot ca muncă nedeclarată.

3. În perioada suspendării (art. 15¹ lit. c). Când contractul este suspendat (de exemplu în concediu fără plată, concediu de creștere a copilului, șomaj tehnic), salariatul nu are voie să presteze muncă. Dacă lucrează totuși, angajatorul răspunde pentru muncă nedeclarată.

4. Munca subdeclarată (art. 15¹ lit. d). Este situația salariatului cu contract cu timp parțial (part-time) care, în realitate, lucrează peste durata declarată — clasicul contract „de 2 ore" pentru o muncă de 8 ore, folosit pentru a reduce contribuțiile. O formă conexă de subdeclarare, sancționată separat la art. 260 alin. (1) lit. e⁵), este plata unui salariu net mai mare decât cel evidențiat în statele de plată (salariu „în plic").

Cine răspunde și cum

Răspunderea principală revine angajatorului. În funcție de amploarea faptei, aceasta poate fi:

• contravențională — pentru până la 5 persoane fără contract sau pentru celelalte forme de muncă nedeclarată (art. 260);
• penală — când sunt primite la muncă mai mult de 5 persoane fără contract (art. 264), indiferent de cetățenia lor.

Pragul de 5 persoane este esențial: el marchează trecerea de la amendă la răspunderea penală, cu risc de închisoare pentru administrator sau pentru persoana care a dispus angajarea.

Răspunde însă și persoana care prestează munca: art. 260 sancționează cu amendă de 500–1.000 lei chiar și lucrătorul care acceptă să muncească fără contract. În practică, inspectorii de muncă vizează în primul rând angajatorul, dar sancțiunea pentru salariat există în lege.

De ce s-au înăsprit sancțiunile

Până în decembrie 2025, amenda pentru primirea la muncă fără contract era de 20.000 lei pentru fiecare persoană, cu un plafon cumulat de 200.000 lei. Legea nr. 239/2025, parte a pachetului de măsuri fiscal-bugetare (publicată în Monitorul Oficial nr. 1160 din 15 decembrie 2025), a dublat amenda la 40.000 lei/persoană și a ridicat plafonul la 1.000.000 lei, aplicabil de la 18 decembrie 2025. Practic, o singură persoană găsită la negru costă acum angajatorul 40.000 lei, iar o firmă cu mai mulți lucrători nedeclarați poate atinge rapid plafonul de un milion de lei.

Dincolo de amendă, munca nedeclarată atrage și consecințe fiscale: pentru a relua activitatea după o sistare, angajatorul trebuie să dovedească plata retroactivă a contribuțiilor sociale (CAS, CASS) și a impozitului pe venit aferente perioadei lucrate nedeclarat. Astfel, costul real depășește adesea cuantumul amenzii.

Ce amendă se aplică faptelor „la limita" reformei (aplicarea legii în timp)

Afirmația „amenda este acum 40.000 lei" este corectă doar pentru faptele săvârșite (sau continuate) după 18 decembrie 2025, data intrării în vigoare a Legii nr. 239/2025. Pentru situațiile-punte se aplică principiul legii contravenționale mai favorabile (art. 4 din Codul penal, aplicabil prin analogie contravențiilor pe temeiul OG nr. 2/2001):

• Faptă epuizată integral înainte de 18 decembrie 2025 → se aplică regimul vechi, 20.000 lei/persoană (plafon 200.000 lei).
• Faptă începută înainte de 18 decembrie 2025, dar continuată/constatată după această dată → munca nedeclarată este o contravenție continuă; dacă starea de nelegalitate se prelungește și după 18 decembrie 2025, momentul de referință este data constatării, deci se aplică 40.000 lei. Pentru o faptă epuizată integral înainte de 18 decembrie 2025, rămâne aplicabilă legea mai favorabilă (20.000 lei).
• Proces-verbal întocmit sub regimul vechi, aflat în contestație la data intrării în vigoare a legii noi → amenda nouă, mai severă, nu se aplică retroactiv; dimpotrivă, principiul legii mai favorabile îl protejează pe contravenient, astfel încât cuantumul aplicabil rămâne cel în vigoare la data săvârșirii faptei.

Situații speciale și delimitări

Munca nedeclarată vs. „activitatea independentă falsă" (PFA/II, contracte de colaborare)

Cea mai frecventă formă de eludare din practică nu este lipsa oricărui contract, ci disimularea unui raport de muncă sub forma unui contract de prestări servicii încheiat cu un PFA, o întreprindere individuală (II) sau prin contracte de colaborare (false self-employment). Când, în realitate, persoana lucrează sub subordonare și cu continuitate, relația este una de muncă dependentă, chiar dacă pe hârtie figurează ca prestare independentă.

Aici se suprapun două proceduri paralele, cu regimuri distincte:

• Reîncadrarea fiscală (ANAF). Pe baza criteriilor activității dependente din art. 7 pct. 1 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) — program de lucru impus, loc de muncă pus la dispoziție de plătitor, folosirea bazei materiale a acestuia, subordonare etc. — ANAF poate reîncadra veniturile PFA drept venituri din activități dependente și recalcula retroactiv contribuțiile sociale (CAS, CASS) și impozitul. Aceasta este o operațiune fiscală; ea nu atrage automat amenda pentru muncă nedeclarată.
• Sancțiunea pentru muncă nedeclarată (ITM). Pentru a aplica amenda de 40.000 lei/persoană (art. 260) și sistarea, inspectorul de muncă trebuie să dovedească el însuși că, în spatele contractului de servicii, exista un raport de muncă fără CIM — adică subordonarea și continuitatea. Existența unui contract PFA nu exclude munca nedeclarată, dar nici reîncadrarea fiscală a ANAF nu se transformă de drept în contravenție de muncă nedeclarată.

⚠️ În practică, o decizie ANAF de reîncadrare poate constitui un element de probă pentru ITM, dar cele două răspunderi (fiscală și contravențională) nu se confundă și nu se declanșează automat una pe cealaltă. Fără dovada subordonării și continuității, rămâne doar reîncadrarea fiscală cu recalcularea contribuțiilor.

Cetățeni străini și lucrători detașați

Sintagma „indiferent de cetățenie" din art. 264 confirmă că pragul penal de 5 persoane se aplică identic și pentru lucrătorii străini. Dincolo de Codul muncii, în cazul străinilor din afara UE/SEE se aplică cumulativ regimul din OUG nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor: primirea la muncă a unui străin fără aviz/permis de muncă se sancționează separat (amendă proprie), iar la aceasta se pot adăuga returnarea/expulzarea și interdicția de intrare pentru străinul aflat ilegal pe teritoriu. Beneficiarul muncii (angajatorul) rămâne răspunzător pentru propriile obligații și nu poate transfera răspunderea către lucrător.

Pentru detașarea transnațională intra-UE (chiar contextul cauzei Maksimovic), controlul respectării obligațiilor ține de Inspecția Muncii, dar sancțiunile trebuie să treacă testul de proporționalitate impus de Directiva 2014/67/UE și de jurisprudența CJUE (C-64/18, C-205/20): amenzile fixe, cumulate „pentru fiecare lucrător" și fără plafon rezonabil pot fi lăsate neaplicate de instanță în măsura necesară aplicării unei sancțiuni proporționale (v. secțiunea Jurisprudență națională).

Munca pe platforme digitale (curieri, șoferi) — Directiva (UE) 2024/2831

Pentru lucrătorii din economia gig (curieri, șoferi Bolt/Glovo/Uber), reperul major îl constituie Directiva (UE) 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme (adoptată la 23 octombrie 2024), pe care România trebuie să o transpună până la 2 decembrie 2026. Elementul central este prezumția legală de raport de muncă (art. 5): atunci când există indicii de conducere și control exercitate de platformă, relația se consideră raport de muncă, iar sarcina probei se răstoarnă — platforma trebuie să dovedească faptul că nu există un raport de muncă.

Efectul asupra muncii nedeclarate este direct: după transpunere, prestarea de servicii pe platformă fără contract, atunci când operează prezumția, va putea fi tratată drept muncă nedeclarată sancționabilă potrivit art. 260, iar inspectorul nu va mai trebui să probeze de la zero raportul de muncă — prezumția lucrează în favoarea sa, sub rezerva probei contrare a platformei.

Sursa: Directiva (UE) 2024/2831 (accesat 2026-08-27); termen de transpunere: 2 decembrie 2026.

Aspecte practice

Pentru angajator — cum eviți sancțiunile

• Încheie contractul înainte de prima zi. CIM trebuie semnat și transmis în registrul de evidență (REGES Online) cel târziu în ziua anterioară începerii activității. O întârziere chiar și de câteva ore, dacă persoana este deja la lucru, înseamnă muncă nedeclarată.
• Corelează timpul de lucru real cu contractul. Dacă un salariat part-time lucrează în fapt program întreg, ești expus la sancțiunea pentru muncă subdeclarată. Ajustează durata din contract la realitate.
• Verifică suspendările. Nu primi la muncă un salariat cât timp contractul îi este suspendat (concediu de creștere a copilului, șomaj tehnic, concediu fără plată). Reia activitatea doar după încetarea formală a suspendării.
• Plătește salariul „la alb". Salariul net efectiv plătit trebuie să coincidă cu cel din statele de plată și din declarațiile fiscale; diferența „în plic" este subdeclarare.
• Pregătește-te pentru control inopinat. Inspectorii ITM pot verifica fără preaviz. Din 2026, aceștia pot fi dotați cu camere de tip bodycam care înregistrează controlul.

Ce se întâmplă la un control ITM

La un control, inspectorii identifică persoanele prezente la locul de muncă și verifică dacă fiecare are contract înregistrat. Dacă găsesc persoane fără CIM, pe lângă amendă:

1. dispun sistarea activității locului de muncă respectiv;
2. cer încheierea imediată a contractelor pentru persoanele găsite la negru;
3. condiționează reluarea activității de plata amenzii și dovada achitării contribuțiilor și impozitului aferent.

Reluarea activității fără îndeplinirea acestor condiții este infracțiune (art. 260 alin. (6)).

Greșeli frecvente

• „Îl țin o zi de probă, fără contract." — Fals. Perioada de probă se desfășoară tot în baza unui contract deja înregistrat; nu există „ziua de probă" fără CIM.
• „Am contractul semnat, dar nu l-am urcat încă în REGES." — Este tot muncă nedeclarată dacă persoana lucrează deja (art. 15¹ lit. b).
• „E part-time de 2 ore, dar mai stă și el peste program." — Depășirea sistematică a timpului declarat este muncă subdeclarată (art. 15¹ lit. d).

Pentru lucrător — ce riști dacă accepți munca la negru

• Nu ai vechime în muncă și nu îți sunt plătite contribuțiile la pensie și sănătate pentru acea perioadă.
• Nu ai acces la indemnizații (concediu medical, șomaj, concediu de creștere a copilului) bazate pe perioada lucrată nedeclarat.
• În caz de accident de muncă, dovada raportului de muncă este dificilă, iar protecția este redusă.
• Legea prevede și o amendă de 500–1.000 lei pentru persoana care prestează munca fără contract.

Dacă ai lucrat fără contract, poți sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) și poți dovedi raportul de muncă prin orice mijloc de probă (martori, corespondență, plăți), inclusiv în instanță.

Cum îți dovedești în instanță raportul de muncă (pentru lucrător)

Dincolo de sesizarea ITM, poți cere constatarea judiciară a raportului de muncă printr-o acțiune la tribunal — completul de conflicte de muncă (art. 268 și urm. din Codul muncii). Prin această acțiune poți obține:

• recunoașterea vechimii în muncă pentru perioada lucrată nedeclarat;
• obligarea angajatorului la plata retroactivă a contribuțiilor sociale (CAS, CASS) și a impozitului aferent;
• drepturile salariale restante și dobânzile aferente;
• eventual daune-interese pentru prejudiciul suferit.

Termen de prescripție: cererile privind plata unor drepturi salariale se pot formula în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului (art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii); pentru alte drepturi neizvorâte direct din contract, termenul general este de 6 luni. Trebuie să dovedești subordonarea și continuitatea raportului (martori, corespondență, pontaje, plăți) — simpla prezență ocazională la locul de muncă nu este suficientă.

Termene de prescripție și sarcina probei la controlul ITM

• Prescripția contravenției (art. 260): sancțiunea se poate aplica în termen de 6 luni de la data săvârșirii/constatării faptei (art. 13 din OG nr. 2/2001). Pentru munca nedeclarată, contravenție continuă, termenul curge de la data constatării.
• Prescripția infracțiunii (art. 264): fapta fiind pedepsită cu închisoare de la 1 la 2 ani, termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani (art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal).
• Sarcina probei: simpla prezență a unei persoane la locul de muncă nu creează, prin ea însăși, o prezumție legală de raport de muncă. Inspectorul trebuie să probeze elementele definitorii — subordonarea și continuitatea prestației. Instanțele au anulat sancțiuni ITM tocmai pentru că nu s-a dovedit un raport de muncă efectiv, ci doar o activitate ocazională (v. secțiunea Jurisprudență națională).

Jurisprudență națională

Decizii relevante

Decizii favorabile sancționării (PRO)

ÎCCJ — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 20 din 13.06.2016 (M. Of. nr. 733/21.09.2016) — muncă prestată în perioada suspendării CIM Înalta Curte a stabilit, cu efect obligatoriu, că în sintagma „fără încheierea unui contract individual de muncă" din art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include și situația contractului individual de muncă suspendat, atunci când salariatul continuă să presteze munca în favoarea angajatorului. · Instanța a reținut că a nu califica drept muncă nedeclarată munca prestată pe durata suspendării ar lipsi de conținut întregul sistem de protecție împotriva muncii „la negru". Sursa: legislatie.just.ro — Decizia ÎCCJ nr. 20/2016 (accesat 2026-08-27)

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Judecătoria Constanța, Hotărârea nr. 14376/2025 din 15.12.2025 (⚠️ nedefinitivă) — eroare de completare în Revisal Instanța a înlăturat reținerea muncii nedeclarate: raportul de muncă era continuu și neîntrerupt, iar mențiunea din Revisal privind încetarea contractului a fost o înregistrare eronată, ulterior anulată. Nefiind îndeplinită tipicitatea faptei prevăzute de art. 15¹ lit. b din Codul muncii, sancțiunea ITM nu poate fi menținută. O simplă „bifă greșită" în registru, pe fondul unui raport de muncă real, nu echivalează cu muncă „la negru". Sursa: juridice.ro — Judecătoria Constanța. Muncă nedeclarată sau doar o bifă greșită în Revisal? (accesat 2026-08-27)

Nuanțe și cazuri speciale

Munca ocazională vs. muncă nedeclarată — ⚠️ Opinie de specialitate (juridice.ro, dec. 2025) Analiza susține că prestarea ocazională a unei activități nu poate fi calificată automat drept muncă nedeclarată: doar raporturile caracterizate prin subordonare și continuitate pot fi calificate drept muncă, iar aplicarea de amenzi disproporționate în lipsa acestor elemente contravine principiului proporționalității și securității raporturilor juridice. Sursa: juridice.ro — ITM transformă munca ocazională în „muncă la negru" și aplică amenzi uriașe (accesat 2026-08-27)

Jurisprudență CJUE

Cauza C-64/18, Maksimovic și alții (conexate C-140/18, C-146/18, C-148/18), hotărârea din 12 septembrie 2019, ECLI:EU:C:2019:723 — proporționalitatea sancțiunilor pentru muncă (sub)declarată Curtea a statuat că un regim sancționator care combină cuantumuri fixe ridicate, cumulul amenzilor pentru fiecare lucrător și lipsa unui plafon depășește limitele a ceea ce este necesar și încalcă libertatea de a presta servicii (art. 56 TFUE) și cerința proporționalității sancțiunilor (art. 20 din Directiva 2014/67). În linia ulterioară (C-205/20), instanțele naționale sunt obligate să lase neaplicate normele disproporționate în măsura necesară aplicării unei sancțiuni proporționale. Reperul este util pentru contestarea amenzilor fixe, cumulate „pentru fiecare persoană", aplicate fără individualizare. Sursa: eur-lex.europa.eu — Hotărârea CJUE C-64/18 (accesat 2026-08-27)

Rezistă amenda fixă de 40.000 lei la testul proporționalității?

Întrebarea-cheie ridicată de noul regim (Legea nr. 239/2025) este dacă o amendă fixă de 40.000 lei, cumulată „pentru fiecare persoană", cu plafon de 1.000.000 lei, trece testul de proporționalitate conturat în Maksimovic (C-64/18) și Bezirkshauptmannschaft Hartberg-Fürstenfeld (C-205/20, hotărârea din 8 martie 2022, ECLI:EU:C:2022:168).

Argumente PRO menținere: introducerea unui plafon cumulat (1.000.000 lei) remediază tocmai viciul central reținut în Maksimovic — cumulul nelimitat per lucrător; sancțiunea devine astfel previzibilă și mărginită, iar statul păstrează un efect disuasiv legitim împotriva muncii la negru.

Argumente CONTRA: plafonul limitează doar dauna maximă, dar nu restabilește individualizarea; cuantumul fix rămâne același indiferent de gravitatea concretă, de numărul de zile lucrate, de dimensiunea angajatorului sau de forma de vinovăție. În linia C-205/20, cerința proporționalității din art. 20 al Directivei 2014/67 are efect direct, astfel încât instanța națională poate lăsa neaplicat cuantumul fix în măsura necesară stabilirii unei sancțiuni proporționale — inclusiv după 2026, în cazurile vădit disproporționate (de ex. o singură persoană, la un microîntreprinzător, pentru o încălcare de scurtă durată).

Sursa: eur-lex.europa.eu — Hotărârea CJUE C-205/20 (accesat 2026-08-27)

Amendă fixă vs. individualizarea sancțiunii (art. 21 OG nr. 2/2001)

Opțiunea legiuitorului pentru un cuantum fix, iar nu pentru un interval min.–max., asigură predictibilitate și uniformitate și reduce marja de apreciere (și de abuz) a inspectorului, dar intră în tensiune cu principiul individualizării sancțiunii contravenționale (art. 21 alin. (3) din OG nr. 2/2001, care impune proporționalizarea cu gradul de pericol social al faptei). Când legea nu prevede un minim, instanța sesizată cu plângerea nu poate „reduce" amenda în interiorul unei marje legale inexistente; ea poate însă:

• înlătura sancțiunea dacă fapta nu este tipică (lipsa subordonării/continuității) sau aplica un avertisment când fapta e lipsită de pericol social concret;
• lăsa neaplicat cuantumul fix pe temeiul dreptului UE (C-205/20), stabilind o amendă proporțională, atunci când elementul transfrontalier atrage incidența Directivei 2014/67;
• ridica o excepție de neconstituționalitate privind proporționalitatea și individualizarea sancțiunii.

⚠️ Rămâne o zonă de incertitudine: în situații pur interne (fără element transfrontalier), temeiul cel mai solid pentru cenzurarea cuantumului fix este controlul de constituționalitate, jurisprudența Curții Constituționale privind amenzile contravenționale cu cuantum fix fiind încă în formare.

Tendințe jurisprudențiale

Se conturează două direcții complementare. Pe de o parte, greutatea deciziilor superioare împinge spre extinderea noțiunii: prin Decizia obligatorie nr. 20/2016, ÎCCJ a inclus în sfera muncii nedeclarate și munca prestată pe durata suspendării contractului. Pe de altă parte, controlul judiciar de fond temperează excesele de calificare: instanțele cer probarea reală a subordonării și a continuității raportului de muncă și sancționează transformarea automată a activităților ocazionale sau a unor simple erori de registru (Revisal) în „muncă la negru". Grila europeană a proporționalității (Maksimovic, C-64/18) oferă un temei suplimentar pentru cenzurarea amenzilor fixe și cumulate per persoană — relevant cu atât mai mult după majorarea la 40.000 lei/persoană (Legea nr. 239/2025). Concluzie practică: sancțiunea rezistă când ITM dovedește un raport de muncă efectiv nedeclarat, dar poate fi anulată sau redusă când lipsesc tipicitatea faptei ori individualizarea sancțiunii.

Întrebări frecvente

Cât este amenda pentru un angajat fără contract în 2026? 40.000 lei pentru fiecare persoană găsită la muncă fără contract individual de muncă, cu un plafon cumulat de 1.000.000 lei (art. 260 alin. (1) lit. e) Cod muncii, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 239/2025, în vigoare de la 18 decembrie 2025).

Când devine munca la negru infracțiune, nu doar contravenție? Când angajatorul primește la muncă mai mult de 5 persoane fără contract, indiferent de cetățenia lor. Fapta se pedepsește cu închisoare de la 1 la 2 ani sau cu amendă penală (art. 264 alin. (3), modificat prin Legea nr. 283/2024). Până la 5 persoane rămâne contravenție.

Am semnat contractul, dar nu l-am transmis în REGES înainte de prima zi. E problemă? Da. Netransmiterea elementelor contractului în registrul de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității este tot muncă nedeclarată (art. 15¹ lit. b), sancționată distinct.

Ce înseamnă „muncă subdeclarată"? Situația în care un salariat cu contract cu timp parțial lucrează, în fapt, peste durata declarată (art. 15¹ lit. d), ori i se plătește un salariu net mai mare decât cel evidențiat în statele de plată (art. 260 alin. (1) lit. e⁵). Este o formă de muncă nedeclarată, sancționată contravențional.

Poate ITM să oprească activitatea firmei? Da. Pentru munca nedeclarată, inspectorul dispune sistarea activității locului de muncă. Reluarea este posibilă doar după plata amenzii, remedierea situației (încheierea/înregistrarea contractelor) și dovada plății contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit (art. 260 alin. (4)–(5)).

Răspunde și angajatul care a acceptat să lucreze la negru? Da, legea prevede o amendă de 500–1.000 lei pentru persoana care prestează munca fără contract, deși în practică sancțiunea principală vizează angajatorul. Angajatul rămâne însă cel mai afectat prin pierderea vechimii și a drepturilor de asigurări sociale.

Se poate plăti jumătate din amendă dacă achit repede? Facilitatea achitării unei fracțiuni din minimul amenzii (regula generală din OG nr. 2/2001) nu se aplică amenzilor cu cuantum fix, cum este cea de 40.000 lei pentru primirea la muncă fără contract. Verifică procesul-verbal de contravenție și, la nevoie, consultă un avocat pentru căile de contestare.

Un contract cu un PFA mă apără de acuzația de muncă la negru? Nu automat. Dacă, în fapt, persoana lucrează sub subordonare și cu continuitate, relația poate fi reîncadrată. ANAF poate recalcula contribuțiile (criteriile art. 7 pct. 1 Cod fiscal), iar ITM poate aplica amenda pentru muncă nedeclarată numai dacă dovedește raportul de muncă disimulat. Cele două proceduri sunt distincte și nu se declanșează automat una pe cealaltă.

Am muncit fără contract. Cum îmi recuperez drepturile? Poți cere în instanță (tribunal, complet de conflicte de muncă, art. 268 Cod muncii) constatarea raportului de muncă, recunoașterea vechimii, plata retroactivă a contribuțiilor CAS/CASS și a salariilor restante. Termenul de prescripție pentru drepturile salariale este de 3 ani de la nașterea dreptului.

Practică și opinii

⚠️ Opinie de specialitate — Universul Juridic (revista.universuljuridic.ro) Legea nr. 283/2024 a rescris o parte din regimul sancționator al Codului muncii în contextul transpunerii Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate, majorând amenzile legate de nerespectarea salariului minim și recalibrând răspunderea penală pentru primirea la muncă a mai mult de 5 persoane fără contract. Sursa: Codul muncii și alte acte normative — modificări (Legea nr. 283/2024) (accesat 2026-08-27)

⚠️ Opinie de specialitate — Legestart (legestart.ro) Comentatorii subliniază distincția practică dintre contravenție și infracțiune în funcție de numărul de persoane: până la 5 persoane fără contract atrage amendă contravențională pentru fiecare persoană identificată, iar depășirea acestui prag transformă fapta în infracțiune, cu consecințe penale pentru angajator. Sursa: Angajarea fără contract de muncă – contravenție sau infracțiune? (accesat 2026-08-27)

Tendința 2025–2026. Direcția reglementării este de înăsprire clară: după majorarea din Legea nr. 239/2025 (amendă de 40.000 lei/persoană și plafon de 1.000.000 lei) și introducerea camerelor de tip bodycam pentru inspectorii ITM, controlul muncii nedeclarate a devenit mai riguros și mai bine documentat. Pentru angajatori, marja de eroare s-a redus semnificativ, iar conformarea preventivă (contracte înregistrate la timp, timp de lucru corect declarat, salarii „la alb") este net mai ieftină decât riscul sancțiunii.

Referințe

1. Codul muncii — Legea nr. 53/2003, republicată, art. 15¹ (definiția muncii nedeclarate), art. 260 (răspunderea contravențională), art. 264 (răspunderea penală). legislatie.just.ro (accesat 2026-08-27).
2. Legea nr. 88/2018 — introducerea definiției muncii nedeclarate în Codul muncii (art. 15¹).
3. OUG nr. 117/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 — Codul muncii (modifică art. 15¹ lit. d și introduce sancțiuni pentru munca subdeclarată).
4. Legea nr. 283/2024 privind modificarea și completarea unor acte normative (transpune Directiva (UE) 2022/2041; modifică art. 260 lit. a) și art. 264). legislatie.just.ro (accesat 2026-08-27).
5. Legea nr. 239/2025 (art. XXXIV) — majorarea amenzii pentru primirea la muncă fără contract la 40.000 lei/persoană, plafon 1.000.000 lei, în vigoare de la 18 decembrie 2025 (Monitorul Oficial nr. 1160 din 15 decembrie 2025).
6. Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. eur-lex.europa.eu.
7. Directiva (UE) 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme (prezumția legală de raport de muncă; termen de transpunere 2 decembrie 2026). eur-lex.europa.eu.
8. CJUE, Cauza C-205/20, Bezirkshauptmannschaft Hartberg-Fürstenfeld, hotărârea din 8 martie 2022, ECLI:EU:C:2022:168 (efectul direct al cerinței de proporționalitate a sancțiunilor). eur-lex.europa.eu.
9. Codul fiscal — Legea nr. 227/2015, art. 7 pct. 1 (criteriile activității dependente — reîncadrarea PFA).
10. OUG nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României (aviz/permis de muncă, sancțiuni).
11. OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 13 (prescripția aplicării sancțiunii — 6 luni) și art. 21 (individualizarea sancțiunii).
12. Codul muncii — Legea nr. 53/2003, art. 268 (termene de prescripție pentru acțiuni în conflicte de muncă). legislatie.just.ro.
13. Universul Juridic — Codul muncii și alte acte normative — modificări (Legea nr. 283/2024). universuljuridic.ro (accesat 2026-08-27).
14. Legestart — Angajarea fără contract de muncă – contravenție sau infracțiune? legestart.ro (accesat 2026-08-27).

Articole conexe pe Legalpedia:

• Control Inspecția Muncii — drepturi, obligații și sancțiuni
• Neplata salariului — drepturile salariatului