Reactivarea firmei inactive

Reactivarea unei firme inactive înseamnă, de regulă, două operațiuni distincte: reactivarea fiscală a societății declarate inactive de ANAF (art. 92 din Codul de procedură fiscală) și, separat, reînregistrarea în scopuri de TVA prin formularul 099. Reactivarea nu este automată: se cere, se depun toate declarațiile restante, se sting datoriile bugetare și se dovedește funcționarea la sediu, iar efectele curg de la data comunicării deciziei.

Pe scurt

„Reactivarea firmei inactive” înseamnă, de cele mai multe ori, două operațiuni distincte care se confundă frecvent: reactivarea fiscală a unei societăți declarate inactive de ANAF (art. 92 din Codul de procedură fiscală) și reluarea activității unei firme care și-a suspendat voluntar activitatea la registrul comerțului. La acestea se adaugă, ca pas separat, reînregistrarea în scopuri de TVA (formular 099), pentru că anularea codului de TVA nu se anulează automat odată cu reactivarea.

Reactivarea fiscală nu este automată: se cere, se depun toate declarațiile restante, se sting datoriile bugetare și se dovedește funcționarea la sediu; efectele curg de la data comunicării deciziei de reactivare. De la 1 ianuarie 2026, firma rămasă inactivă care nu se reactivează riscă dizolvarea (Legea nr. 239/2025), așa că amânarea are un cost real.

Cadrul legal

Reactivarea unei firme inactive se sprijină pe trei paliere normative — procedura fiscală (ANAF), Codul fiscal (TVA) și dreptul societar / registrul comerțului (ONRC).

Reactivarea fiscală — Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), art. 92. Articolul reglementează Registrul contribuabililor inactivi/reactivați: alin. (1) enumeră situațiile în care ANAF declară un contribuabil inactiv, iar alin. (5) stabilește condițiile cumulative de reactivare.

Art. 92 alin. (5) Cod procedură fiscală — Contribuabilul declarat inactiv se reactivează dacă îndeplinește, cumulativ: (a) își îndeplinește toate obligațiile declarative prevăzute de lege (condiție considerată îndeplinită și când obligațiile au fost stabilite din oficiu prin decizie); (b) nu înregistrează obligații fiscale restante; (c) organul fiscal constată funcționarea la domiciliul fiscal declarat. Reactivarea produce efecte de la data comunicării deciziei de reactivare. Sursa: Legea nr. 207/2015, ANAF — inactivitatea fiscală: consecințe și condiții de reactivare (accesat 2026-08-31)

Procedura de aplicare este aprobată prin OPANAF nr. 3846/2015 (cu modificările ulterioare) — text ANAF.

Efectele inactivității și reînregistrarea TVA — Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), art. 11 și art. 316. Pe perioada inactivității, contribuabilul datorează impozitele aferente activității, dar fără drept de deducere a cheltuielilor și a TVA, iar beneficiarii săi nu deduc achizițiile de la el (art. 11 alin. (6)–(7)). Odată cu declararea inactivității, codul de TVA se anulează din oficiu (art. 316 alin. (11) lit. c)). Reînregistrarea se face la cerere, după încetarea situației care a dus la anulare (art. 316 alin. (12)), iar dreptul de deducere pierdut se recuperează prin ajustare (art. 11 alin. (8)).

Art. 316 alin. (12) Cod fiscal — Persoana impozabilă a cărei înregistrare a fost anulată din oficiu se poate reînregistra, la cerere, dacă a încetat situația care a condus la anulare; înregistrarea produce efecte de la data comunicării deciziei. Sursa: Legea nr. 227/2015, ANAF Cluj — anularea codului de TVA și consecințele fiscale (accesat 2026-08-31)

Suspendarea/reluarea activității și dizolvarea — Legea nr. 31/1990 și Legea nr. 265/2022. Suspendarea temporară a activității se înscrie ca mențiune la registrul comerțului pentru maximum 3 ani; la expirare, fără reluare, societatea poate fi dizolvată (art. 237 din Legea nr. 31/1990).

Presiunea de termen — Legea nr. 239/2025. Legea strânge condițiile de reactivare și introduce dizolvarea din oficiu a firmelor rămase inactive care nu se reactivează — text ANAF.

Explicație detaliată

Două situații diferite, adesea confundate

Când se vorbește despre „reactivarea firmei inactive”, în practică se amestecă două stări juridice diferite, cu proceduri diferite:

• Inactivitatea fiscală — o stare declarată de ANAF printr-o decizie, prin care firma e trecută în Registrul contribuabililor inactivi. Se iese din ea prin reactivare fiscală (art. 92 din Codul de procedură fiscală).
• Suspendarea temporară a activității — o decizie voluntară a asociaților, înscrisă la registrul comerțului pentru maximum 3 ani. Se iese din ea prin reluarea activității (mențiune la ONRC).

Prima este, de regulă, o sancțiune (ai fost declarat inactiv fiindcă nu ai depus declarații sau nu funcționezi la sediu); a doua este o pauză planificată. Pașii de mai jos tratează ambele.

A. Reactivarea fiscală (ieșirea din inactivitate)

Cum ajungi inactiv. ANAF te declară inactiv, prin decizie, într-una dintre situațiile de la art. 92 alin. (1): nu ai depus, pe parcursul unui semestru, nicio declarație fiscală; te sustragi controlului prin date de sediu care nu permit identificarea; organul fiscal constată că nu funcționezi la domiciliul fiscal; a expirat durata de deținere a spațiului cu destinație de sediu social; a expirat durata de funcționare a societății; nu mai ai organe statutare; ori figurezi cu inactivitate temporară la registrul comerțului.

Condițiile de reactivare (cumulative). Ca să te reactivezi, trebuie să îndeplinești în același timp:

1. toate obligațiile declarative — depui declarațiile restante (condiția e îndeplinită și dacă ANAF ți-a stabilit deja obligațiile din oficiu, prin decizie);
2. niciun debit fiscal restant — plătești sau eșalonezi datoriile bugetare;
3. funcționarea la domiciliul fiscal declarat — pentru inactivii pe motiv de nedepunere (lit. a) se dovedește printr-o declarație pe propria răspundere că funcționezi la sediu; pentru inactivii pe celelalte motive (lit. d)–g), condiția este să nu te mai afli în situația care a generat inactivitatea.

Cazul simplu — nedepunerea declarațiilor. Dacă ai fost declarat inactiv doar pentru că nu ai depus declarații, reactivarea este relativ ușoară: depui declarațiile restante și o declarație pe propria răspundere — practic, un singur document în plus față de declarațiile datorate.

Procedura. Depui o cerere de reactivare la organul fiscal competent (cel în a cărui evidență ești înregistrat). Compartimentul de specialitate verifică în evidențe îndeplinirea condițiilor, întocmește un referat și emite decizia de reactivare. Verificarea funcționării la sediu poate implica organe de control/antifraudă. Important: reactivarea produce efecte de la data comunicării deciziei, nu retroactiv — perioada în care ai fost inactiv rămâne o perioadă cu efecte fiscale negative. Sediile secundare redevin active de la aceeași dată.

Cazuri speciale. Firmele aflate în insolvență (formă simplificată), în faliment sau cu o hotărâre de dizolvare pronunțată se reactivează la cerere, după îndeplinirea obligațiilor declarative.

B. Reînregistrarea în scopuri de TVA

Reactivarea fiscală nu îți repune automat codul de TVA. Anularea codului (efect automat al inactivității — art. 316 alin. (11) lit. c) din Codul fiscal) se remediază printr-o a doua cerere, distinctă:

• depui formularul 099 — Cerere de înregistrare în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (12); pentru societăți, însoțit de o declarație pe propria răspundere de evaluare a intenției și capacității de a desfășura activități economice;
• condiția de fond este să fi încetat situația care a dus la anulare (adică să fii deja reactivat fiscal);
• codul de TVA este valabil de la data comunicării deciziei de înregistrare — nu acoperă retroactiv perioada de anulare.

Recuperarea TVA. TVA pe care nu ai putut-o deduce în perioada de anulare nu se pierde definitiv: după reînregistrare o recuperezi prin ajustare, în primul decont de TVA (D300) depus (art. 11 alin. (8) și art. 316 din Codul fiscal). Simetric, clienții care au cumpărat de la tine în perioada de inactivitate își pot recâștiga deducerea prin ajustare, pe baza documentelor de corecție.

C. Reluarea activității după suspendare (ONRC)

Dacă firma a fost suspendată voluntar (nu declarată inactivă de ANAF), ieșirea se face altfel: depui la registrul comerțului o mențiune de reluare a activității. Poți relua oricând în interiorul celor 3 ani de suspendare; pe perioada suspendării ai putut beneficia de regimul de declarare derogatoriu la ANAF (numai dacă nu ai desfășurat nicio activitate și nu ai obținut venituri), regim care încetează la reluare. Dacă lași suspendarea să depășească 3 ani fără reluare, firma poate fi dizolvată (art. 237 din Legea nr. 31/1990).

Legătură utilă: despre efectele stării de inactivitate — anularea TVA, pierderea deducerii pentru tine și pentru parteneri — vezi articolul Inactivitatea fiscală — consecințe.

Situații speciale și căi de atac

Termenul-limită de reactivare și dizolvarea din oficiu (Legea nr. 239/2025)

Legea nr. 239/2025 (publicată în Monitorul Oficial din 15 decembrie 2025, în vigoare din 18 decembrie 2025) a transformat inactivitatea prelungită într-un motiv de dizolvare din oficiu:

• Regula permanentă: contribuabilul declarat inactiv care nu se reactivează în termen de 1 an de la data declarării inactivității este propus la dizolvare — organul fiscal are obligația să formuleze cererea de dizolvare, indiferent dacă are sau nu obligații fiscale restante (cu condiția să nu facă obiectul unor sesizări penale).

• Regim tranzitoriu pentru stocul de inactivi preexistenți (art. VIII) — termenul se calculează de la data intrării în vigoare a legii (18 decembrie 2025), diferențiat după vechimea inactivității:

  Vechimea inactivității la 18.12.2025	Termen de reactivare
  peste 3 ani	30 de zile
  între 1 și 3 ani	90 de zile
  cu obligații fiscale restante, fără sesizări penale	1 an

Firmele deja inactive trebuie deci să acționeze rapid: cele inactive de peste 3 ani au avut la dispoziție doar 30 de zile de la 18 decembrie 2025. După dizolvare, dacă firma nu are datorii și în 20 de zile de la înscrierea mențiunii nimeni nu cere numirea unui lichidator, ONRC o radiază din oficiu; dacă are datorii, ONRC numește din oficiu un lichidator.

Sursa: Legea nr. 239/2025 (art. VIII); JURIDICE.ro — modificări esențiale ale Legii nr. 239/2025 (accesat 2026-08-31)

Reactivarea PFA, întreprinderilor individuale/familiale și profesiilor liberale

Registrul contribuabililor inactivi și art. 92 din Codul de procedură fiscală se aplică oricărui contribuabil, nu doar societăților — inclusiv PFA, întreprinderilor individuale (II) și familiale (IF) și formelor de exercitare a profesiilor liberale. Procedura de reactivare (cerere, verificarea condițiilor cumulative, decizie) este aceeași, iar anularea și reînregistrarea codului de TVA (formular 099) urmează același regim (art. 316 din Codul fiscal). Particularitatea ține de proba „funcționării”: la contribuabilii fără personalitate juridică verificarea privește domiciliul fiscal al persoanei, nu un sediu social distinct, iar înmatricularea și mențiunile se fac la registrul comerțului în baza OUG nr. 44/2008. Regimul derogatoriu de declarare (perioada fără activitate) nu „șterge” o inactivitate deja declarată — ieșirea cere tot o cerere expresă de reactivare.

Sursa: Codul de procedură fiscală, art. 92; OUG nr. 44/2008; OPANAF nr. 3846/2015.

Firma în insolvență sau faliment

Codul de procedură fiscală tratează separat contribuabilii aflați în dificultate: printr-o normă de excepție de la condițiile generale, contribuabilii pentru care s-a deschis procedura insolvenței în formă simplificată, cei intrați în faliment sau cei cu o hotărâre de dizolvare se reactivează, la cerere, numai dacă își îndeplinesc obligațiile declarative — nu li se mai cere condiția „niciun debit restant”, tocmai pentru că datoriile lor sunt înscrise la masa credală și supuse suspendării executării silite (Legea nr. 85/2014). Cererea se formulează prin administratorul/lichidatorul judiciar, care reprezintă debitorul în procedură. Astfel, tensiunea dintre condiția „fără debite” și creanțele înghețate se rezolvă la nivelul legii: pentru firmele în insolvență/faliment acea condiție pur și simplu nu se aplică. Reînregistrarea în scopuri de TVA rămâne posibilă în aceleași condiții, prin lichidator, dacă activitatea economică se continuă.

Sursa: Codul de procedură fiscală, art. 92 (norma de excepție pentru insolvență/faliment/dizolvare); Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Anularea codului de TVA: inactivitate vs. risc fiscal

Nu orice anulare a codului de TVA are aceeași cauză — iar procedura de reînregistrare diferă:

• Anulare pentru inactivitate fiscală (art. 316 alin. (11) lit. c) din Codul fiscal): efect automat al declarării inactivității. Reînregistrarea (formular 099) se acordă odată ce a încetat cauza — adică după reactivarea fiscală — fără o evaluare suplimentară de risc.
• Anulare pentru risc fiscal ridicat (procedura OPANAF nr. 393/2021): ANAF anulează codul în urma unei evaluări a riscului fiscal pe baza unor criterii (istoric fiscal, comportament declarativ, asociați/administratori etc.). Reînregistrarea presupune refacerea evaluării de risc; dacă riscul rămâne ridicat, cererea poate fi respinsă chiar dacă firma este activă.

Practic, contribuabilul trebuie să identifice mai întâi cauza reală din decizia de anulare: dacă a fost anulat pentru risc fiscal (nu pentru inactivitate), simpla depunere a declarațiilor nu este suficientă — trebuie remediați factorii de risc.

Sursa: Codul fiscal, art. 316; OPANAF nr. 393/2021; LegeStart — anularea codului de TVA pentru risc fiscal și reînregistrarea în scopuri de TVA (accesat 2026-08-31)

Dacă ANAF respinge cererea de reactivare

Reactivarea nu este garantată; dacă organul fiscal constată că nu sunt îndeplinite condițiile, respinge cererea prin decizie (întemeiată pe un referat). Împotriva deciziei de respingere — ca și împotriva refuzului de reînregistrare în scopuri de TVA — se poate formula contestație administrativă în temeiul art. 268–281 din Codul de procedură fiscală, în termen de 45 de zile de la comunicare (sub sancțiunea decăderii), la organul fiscal emitent. Contestația vizează actul administrativ fiscal (decizia), nu referatul intern. Dacă și contestația este respinsă, urmează acțiunea în contencios administrativ la tribunal (Legea nr. 554/2004). Contestația administrativă nu suspendă, prin ea însăși, efectele actului; contribuabilul poate cere separat suspendarea executării în condițiile legii.

Sursa: Codul de procedură fiscală, art. 268–281; Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Termenul de soluționare, condiția „fără debite” și costurile reale

• Termen de soluționare: cererea de reactivare se soluționează în termenul general de 45 de zile de la înregistrare (art. 77 din Codul de procedură fiscală), care se poate prelungi cu perioada necesară obținerii de informații/probe suplimentare (verificarea funcționării la sediu). Nu operează o aprobare tacită — lipsa răspunsului nu echivalează cu reactivarea; contribuabilul poate contesta refuzul, inclusiv nesoluționarea în termen.
• Ce înseamnă „obligații fiscale restante” (art. 157): nu sunt „restante” obligațiile pentru care s-a acordat și este în derulare o eșalonare/amânare la plată, cele a căror executare este suspendată ori cele stabilite prin acte suspendate de instanță. Prin urmare, o eșalonare aprobată, un debit contestat cu executare suspendată sau sumele aflate în compensare/restituire nu blochează reactivarea din perspectiva condiției de la art. 92 alin. (5) lit. b).
• Accesorii pentru declarațiile depuse târziu: se datorează dobândă de întârziere de 0,02%/zi (art. 174) și penalitate de întârziere de 0,01%/zi (art. 176); pentru sumele nedeclarate stabilite ulterior de inspecție se adaugă penalitatea de nedeclarare de 0,08%/zi (art. 181).
• Sancțiuni contravenționale: nedepunerea declarațiilor și funcționarea neconformă în perioada de inactivitate pot atrage amenzi contravenționale în temeiul art. 336 din Codul de procedură fiscală.

Sursa: Codul de procedură fiscală, art. 77, 92, 157, 174, 176, 181 și 336; Lege5 — dobânzi și penalități de întârziere (accesat 2026-08-31)

Cazierul fiscal și obligațiile față de salariați

• Cazier fiscal. Declararea în inactivitate se înscrie în cazierul fiscal (Legea nr. 270/2022). Înscrierea nu blochează reactivarea fiscală în sine — art. 92 din Codul de procedură fiscală nu o condiționează de cazier — dar contează la evaluarea de risc pentru reînregistrarea TVA (formular 099). Înscrierile atrase de inactivitate se sting potrivit regulilor din Legea nr. 270/2022 după reactivare/încetarea situației.
• Dreptul muncii. Inactivitatea fiscală nu suspendă contractele de muncă și nici obligațiile de angajator: contribuțiile, REVISAL și Declarația 112 rămân datorate cât timp există salariați. De altfel, o activitate reală cu salariați este greu de conciliat cu starea de inactivitate declarată pentru „nefuncționare la sediu”. Suspendarea voluntară la ONRC cu regim derogatoriu de declarare este posibilă doar dacă nu se desfășoară nicio activitate și nu se obțin venituri — deci fără salariați activi.

Sursa: Legea nr. 270/2022 privind cazierul fiscal; Legea nr. 53/2003 (Codul muncii); Codul de procedură fiscală, art. 92.

Partenerul de bună-credință: recuperarea deducerii

Clientul care a achiziționat de la o firmă cât timp aceasta era inactivă nu pierde definitiv dreptul de deducere, dar recuperarea depinde de furnizor:

• Documente și emitent: după ce se reînregistrează în scopuri de TVA, furnizorul emite facturi (de corecție) pentru livrările din perioada de anulare; pe baza acestora beneficiarul își exercită deducerea, prin înscriere în primul decont de TVA (D300) sau într-un decont ulterior (art. 11 alin. (8) din Codul fiscal).
• Termen: deducerea se poate exercita în termenul de prescripție de 5 ani; peste acest termen dreptul se pierde.
• Riscul dacă furnizorul nu se reactivează niciodată: fără reînregistrarea furnizorului și fără facturile de corecție, beneficiarul nu poate deduce taxa. Jurisprudența CJUE (C-101/16 Paper Consult) interzice un refuz sistematic și definitiv, dar exercitarea concretă a deducerii rămâne condiționată de regularizarea situației furnizorului; clientul păgubit se poate îndrepta, eventual, pe cale civilă împotriva furnizorului.

Sursa: Codul fiscal, art. 11 alin. (8) și art. 316; CJUE, C-101/16 Paper Consult (ECLI:EU:C:2017:775).

Aspecte practice

Pașii concreți pentru reactivarea fiscală

1. Verifică de ce ești inactiv. Consultă decizia de declarare a inactivității și Registrul contribuabililor inactivi (public, pe portalul ANAF). Motivul (nedepunere, nefuncționare la sediu, sediu expirat) determină ce trebuie să remediezi.
2. Depune toate declarațiile restante. Acoperă întreaga perioadă neprescrisă (declarații de impozit, D112, deconturi etc.). Fără ele, cererea se respinge.
3. Sting sau eșalonează datoriile bugetare. Reactivarea cere „niciun debit restant”; dacă nu poți plăti integral, o eșalonare aprobată rezolvă condiția.
4. Dovedește funcționarea la sediu. Pentru inactivii pe motiv de nedepunere, pregătește declarația pe propria răspundere; pentru celelalte motive, remediază efectiv situația (prelungește dreptul asupra spațiului de sediu, reînscrie organele statutare etc.).
5. Depune cererea de reactivare la organul fiscal competent și urmărește comunicarea deciziei de reactivare — de la data ei curg efectele.
6. Reînregistrează-te în scopuri de TVA (dacă erai plătitor). Depui formularul 099
   • declarația pe propria răspundere. Este un pas separat, ușor de uitat.
7. Recuperează TVA prin ajustare în primul decont D300 după reînregistrare.

Greșeli frecvente

• Crezi că reactivarea îți dă înapoi codul de TVA. Nu — reînregistrarea TVA (form. 099) este o cerere distinctă, ulterioară reactivării.
• Aștepți efecte retroactive. Atât reactivarea, cât și reînregistrarea TVA produc efecte de la data comunicării deciziei; perioada de inactivitate rămâne „pierdută” fiscal.
• Confunzi suspendarea la ONRC cu inactivitatea ANAF. Sunt proceduri diferite: reluare prin mențiune la registrul comerțului vs. reactivare prin cerere la ANAF.
• Emiți facturi cât timp ești inactiv fără să corectezi ulterior. În perioada de inactivitate colectezi TVA datorată, dar clienții nu o deduc; după reînregistrare gestionează documentele de corecție/ajustare.
• Amâni reactivarea. De la 1 ianuarie 2026, firma rămasă inactivă care nu se reactivează în termen riscă dizolvarea din oficiu (Legea nr. 239/2025) — vezi și dizolvarea și lichidarea societății.

De urmărit

• Cazierul fiscal. Dacă inactivitatea a generat înscrieri în cazierul fiscal, acestea pot îngreuna reînregistrarea TVA — verifică-le înainte de a depune formularul 099.
• Sedii secundare. Redevin active abia de la data reactivării — planifică reluarea activității punctelor de lucru în consecință.
• Termene de prescripție. Verificarea condițiilor de reactivare acoperă perioada neprescrisă (de regulă 5 ani), deci pregătește documentele pe tot acest interval.

Legislație europeană

Reactivarea unei firme inactive este, în esență, o materie de drept național (procedură fiscală, Cod fiscal, drept societar). Nu există o directivă europeană care să reglementeze direct „reactivarea inactivilor". Există însă un ancoraj european puternic pe latura de TVA: anularea din oficiu a codului de TVA la declararea inactivității și reînregistrarea ulterioară (art. 11 și art. 316 din Codul fiscal) transpun regimul comun al Directivei 2006/112/CE, iar Curtea de Justiție a UE a trasat — în două cauze românești — limitele în care statul poate refuza dreptul de deducere legat de un contribuabil inactiv.

Directive și regulamente aplicabile

Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA — cadrul care guvernează înregistrarea în scopuri de TVA și dreptul de deducere:

• art. 213 alin. (1) și art. 214 alin. (1) — persoana impozabilă declară începutul activității și este identificată printr-un număr individual de TVA (temeiul european al înregistrării/reînregistrării prin formularul 099);
• art. 167 și art. 168 — dreptul de deducere ia naștere când taxa devine exigibilă și este un element fundamental al neutralității TVA;
• art. 273 — statele membre pot impune obligații suplimentare pentru colectarea corectă a taxei și prevenirea evaziunii, dar cu respectarea proporționalității.

Sursa: Directiva 2006/112/CE (text consolidat) (accesat 2026-08-31)

Anularea din oficiu a codului de TVA la declararea inactivității (art. 316 alin. (11) lit. c) Cod fiscal) și reînregistrarea la cerere (art. 316 alin. (12)) sunt măsuri naționale întemeiate pe art. 273 din directivă. Ele sunt admisibile la nivel european atât timp cât nu golesc de conținut dreptul de deducere garantat de art. 167-168 și rămân proporționale.

Transpunerea în dreptul român

Regimul românesc reflectă fidel arhitectura directivei, cu o particularitate proprie: România a construit un Registru al contribuabililor inactivi (art. 92 Cod procedură fiscală) cu efecte fiscale severe — pierderea deducerii pe perioada inactivității atât pentru inactiv, cât și pentru partenerii lui (art. 11 alin. (6)–(7) Cod fiscal). Aceasta este o măsură antifraudă mai strictă decât minimul cerut de directivă (o formă de gold-plating), pe care CJUE a acceptat-o doar sub condiția proporționalității.

Echilibrul este asigurat de mecanismul de recuperare prin ajustare (art. 11 alin. (8) și art. 316 Cod fiscal): TVA nededusă în perioada de anulare nu se pierde definitiv, ci se recuperează după reînregistrare. Acest mecanism este exact ceea ce dreptul european impune pentru ca refuzul temporar al deducerii să rămână compatibil cu principiul neutralității.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-101/16, SC Paper Consult SRL (RO) — hotărârea din 19 octombrie 2017, ECLI:EU:C:2017:775. Directiva 2006/112/CE se opune refuzului dreptului de deducere al beneficiarului doar pentru că furnizorul a fost declarat inactiv, atunci când refuzul este sistematic și definitiv, fără a permite persoanei impozabile să dovedească absența fraudei sau a pierderii de venituri fiscale. Consultarea listei publice a inactivilor este o verificare legitimă, dar refuzul absolut depășește ceea ce este necesar (art. 273 + proporționalitate). Sursa: CJUE, C-101/16 Paper Consult (accesat 2026-08-31)

Cauza C-159/17, Întreprinderea Individuală Dobre M. Marius (RO) — hotărârea din 7 martie 2018, ECLI:EU:C:2018:161. Articolele 167-169, 179, 213 alin. (1), 214 alin. (1) și 273 din directivă nu se opun unei reglementări naționale care refuză deducerea când codul de TVA a fost anulat pentru nedepunerea declarațiilor, ca măsură antifraudă — însă dreptul de deducere poate fi exercitat ulterior, după regularizarea situației. Hotărârea validează logica românească: deducere blocată pe perioada anulării, dar recuperabilă prin ajustare după reînregistrare. Sursa: CJUE, C-159/17 Dobre (accesat 2026-08-31)

Împreună, cele două cauze delimitează regula practică: anularea/refuzul temporar al deducerii este permis ca sancțiune antifraudă, dar nu poate deveni o pierdere definitivă și automată — contribuabilul reactivat/reînregistrat trebuie să își poată recupera taxa și să dovedească absența fraudei.

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Reînregistrarea nu este o formalitate discreționară. În lumina art. 213-214 din directivă și a jurisprudenței privind identificarea în scopuri de TVA, ANAF nu poate refuza arbitrar reînregistrarea (formular 099) unei firme reactivate care îndeplinește condițiile de fond; un refuz trebuie motivat obiectiv și rămâne supus controlului de proporționalitate.
• Partenerii comerciali sunt protejați. Un client care a cumpărat de la firma ta în perioada de inactivitate nu poate fi privat definitiv de deducere: pe baza cauzei Paper Consult și a mecanismului de ajustare, deducerea se poate recâștiga după corectarea situației.
• Dimensiune transfrontalieră. Numărul de TVA reactivat redevine valabil în sistemul VIES, esențial pentru livrările intracomunitare scutite; până la reînregistrare, tranzacțiile intra-UE nu pot fi tratate ca operațiuni scutite cu cod valid.
• ⚠️ Evoluții — cauza pendinte C-465/25, Matin Maier (RO, trimitere din 2025): CJUE este chemată din nou să se pronunțe pe deducerea TVA legată de un partener inactiv și pe accesul contribuabilului la dosarul administrativ (dreptul la apărare, Carta drepturilor fundamentale). Cauza este nefinalizată; a se urmări pronunțarea pe curia.europa.eu.

Întrebări frecvente

Reactivarea firmei se face automat după ce depun declarațiile? Nu. Reactivarea se cere — depui o cerere la organul fiscal competent, care verifică condițiile și emite o decizie de reactivare. Efectele curg de la data comunicării deciziei.

Care sunt condițiile de reactivare? Cumulativ (art. 92 alin. (5) din Codul de procedură fiscală): toate obligațiile declarative îndeplinite, niciun debit fiscal restant și dovada funcționării la domiciliul fiscal declarat (pentru inactivii pe motiv de nedepunere, o declarație pe propria răspundere).

Am fost declarat inactiv doar pentru că nu am depus declarații. E complicat? Nu foarte — depui declarațiile restante și o declarație pe propria răspundere că funcționezi la sediu. Practic, un singur document în plus față de declarațiile datorate.

După reactivare îmi recapăt automat codul de TVA? Nu. Reactivarea fiscală și reînregistrarea în scopuri de TVA sunt două cereri distincte. Pentru TVA depui separat formularul 099 (art. 316 alin. (12) din Codul fiscal); codul e valabil de la data comunicării noii decizii.

Pot recupera TVA pe care nu am putut-o deduce cât am fost inactiv? Da — după reînregistrare o recuperezi prin ajustare, în primul decont D300 depus (art. 11 alin. (8) din Codul fiscal). Și clienții tăi își pot recâștiga deducerea, prin ajustare, pe baza documentelor de corecție.

Ce diferență e între „reactivare” și „reluarea activității”? Reactivarea privește inactivitatea fiscală declarată de ANAF (art. 92 CPF). Reluarea activității privește suspendarea voluntară înscrisă la registrul comerțului: te întorci printr-o mențiune la ONRC, oricând în interiorul celor 3 ani de suspendare.

Ce se întâmplă dacă nu mă reactivez? Firma rămâne fără drept de deducere și își „contaminează” partenerii, iar de la 1 ianuarie 2026 riscă dizolvarea din oficiu dacă inactivitatea persistă (Legea nr. 239/2025), urmată de radiere.

Cât timp am la dispoziție să mă reactivez înainte de dizolvare? Regula permanentă: 1 an de la declararea inactivității. Pentru firmele deja inactive la 18 decembrie 2025, Legea nr. 239/2025 prevede termene tranzitorii mai scurte: 30 de zile (inactivitate peste 3 ani), 90 de zile (1–3 ani) sau 1 an (cu debite restante, fără sesizări penale), calculate de la intrarea în vigoare a legii.

Ce fac dacă ANAF îmi respinge cererea de reactivare? Depui contestație în 45 de zile de la comunicarea deciziei (art. 268–281 din Codul de procedură fiscală), la organul fiscal emitent; dacă e respinsă, urmează acțiunea în contencios administrativ. Nu există aprobare tacită — lipsa răspunsului în 45 de zile nu înseamnă reactivare.

Reactivarea e la fel pentru un PFA? Da, în esență. Art. 92 din Codul de procedură fiscală se aplică și PFA, întreprinderilor individuale/familiale și profesiilor liberale; diferă doar proba „funcționării”, care privește domiciliul fiscal al persoanei, nu un sediu social distinct.

Practică și opinii

⚠️ Opinie specialistă — Emilian Duca și Alina Duca (Universul Juridic) Autorii subliniază, în analiza procedurilor de inactivare/reactivare, că reactivarea nu este un act de bunăvoință al administrației, ci un drept condiționat: odată îndeplinite cumulativ condițiile din Codul de procedură fiscală, organul fiscal este ținut să reactiveze contribuabilul, pe baza referatului și a deciziei de reactivare. Sursa: Proceduri privind inactivarea/reactivarea contribuabililor (accesat 2026-08-31)

⚠️ Opinie practică — redacția Avocatnet.ro Pentru contribuabilii declarați inactivi pentru simpla nedepunere a declarațiilor, reactivarea a fost simplificată: pe lângă depunerea declarațiilor restante, funcționarea la sediu se poate proba printr-o declarație pe propria răspundere, așadar „un singur document” suplimentar — o procedură mult mai ușoară decât un control la fața locului. Sursa: Ești declarat inactiv pentru nedepunerea declarațiilor? Te poți reactiva prin depunerea unui singur document (accesat 2026-08-31)

⚠️ Opinie practică — LegeStart În privința TVA, analiștii atrag atenția că reînregistrarea (formular 099) este condiționată de încetarea situației care a dus la anulare și de „curățarea” cazierului fiscal; abia după reînregistrare devine posibilă recuperarea prin ajustare a TVA nededuse în perioada anulării codului. Sursa: Anularea din oficiu a codului de TVA pentru risc fiscal și reînregistrarea în scopuri de TVA (accesat 2026-08-31)

Opiniile de mai sus sunt interpretări de specialitate și nu înlocuiesc textul legal ori consultanța fiscală aplicată situației concrete.

Referințe

1. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 92 (Registrul contribuabililor inactivi/reactivați; condiții de reactivare — alin. (5)). Portal: legislatie.just.ro. Aplicare: ANAF — inactivitatea fiscală: consecințe și condiții de reactivare.
2. OPANAF nr. 3846/2015 — procedura de declarare a contribuabililor inactivi și de reactivare: text ANAF.
3. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 11 alin. (6)–(9) (efectele inactivității; recuperarea deducerii) și art. 316 alin. (11)–(12) (anularea din oficiu și reînregistrarea în scopuri de TVA — formular 099). Portal: legislatie.just.ro.
4. ANAF — Anularea codului de înregistrare în scopuri de TVA și consecințele fiscale (material informativ, 2025): static.anaf.ro.
5. OPANAF nr. 393/2021 — proceduri de anulare/reînregistrare în scopuri de TVA pentru risc fiscal (art. 316 alin. (12) lit. e)). Prezentare: LegeStart.
6. Legea nr. 31/1990 privind societățile, art. 237 (dizolvarea judiciară, inclusiv la expirarea suspendării de max. 3 ani): legislatie.just.ro.
7. Legea nr. 239/2025 — modificarea regimului inactivității și dizolvarea inactivilor nereactivați: text ANAF.
8. Emilian Duca, Alina Duca — Proceduri privind inactivarea/reactivarea contribuabililor, Universul Juridic: universuljuridic.ro.
9. Avocatnet.ro — Reactivarea prin depunerea unui singur document (contribuabili inactivi pentru nedepunere): avocatnet.ro.