Deschiderea unei creșe sau grădinițe private

O creșă sau o grădiniță privată este o unitate de învățământ preuniversitar particular și poate funcționa legal doar după două etape: autorizarea de funcționare provizorie și, ulterior, acreditarea, coordonate de ARACIP/ARACIIP. Pe lângă avizul din educație, spațiul are nevoie de autorizația sanitară (DSP) și, după caz, de avizul de securitate la incendiu (ISU). Fondator poate fi orice formă juridică, însă activitatea de învățământ se organizează conform principiului nonprofit.

Pe scurt

O creșă (nivel antepreșcolar, copii de la 3 luni la 3 ani) sau o grădiniță (nivel preșcolar, 3–6 ani) privată este, în dreptul românesc, o unitate de învățământ preuniversitar particular și funcționează legal doar după parcurgerea a două etape succesive: mai întâi autorizarea de funcționare provizorie, apoi acreditarea, ambele coordonate de ARACIP/ARACIIP pe baza evaluării externe. Pe lângă avizul din sistemul de educație, spațiul trebuie să obțină autorizația sanitară de funcționare (DSP) și, după caz, avizul/autorizația de securitate la incendiu (ISU), iar unitatea trebuie să aibă personalul minim și grupele de copii organizate conform metodologiei aprobate prin HG 566/2022.

Surse: Legea 198/2023, HG 566/2022 (accesat 2026-09-24)

Cadrul legal

Deschiderea unei creșe sau grădinițe private se află la intersecția a trei domenii: educația (autorizare/acreditare), sănătatea publică (condiții igienico-sanitare) și securitatea la incendiu.

Legislația principală:

• Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar (cu modificările și completările ulterioare) — actul-cadru. Stabilește că sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde unități de stat, particulare și confesionale autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate și că orice persoană juridică de drept privat interesată de furnizarea de educație parcurge întâi autorizarea de funcționare provizorie, apoi acreditarea. Legea fixează totodată principiul nonprofit al învățământului particular:

  Art. 27 alin. (1) — Învățământul particular și confesional se organizează conform principiului nonprofit în unități de învățământ preuniversitar. Alin. (2): criteriile și standardele de autorizare/acreditare sunt identice cu ale unităților de stat. Alin. (3): unitățile particulare sunt „libere, deschise, autonome (...) având drept fundament proprietatea privată".

  Art. 237 — Prin ordinul de autorizare de funcționare provizorie se înființează și se acordă personalitate juridică unității de învățământ, de drept privat și de utilitate publică, pentru unitățile particulare înființate din inițiativa și cu resursele unor persoane juridice de drept privat. Sursa: Legea 198/2023, MO 613/2023 — formă consolidată „cu modificările și completările ulterioare": DetaliiDocumentAfis/277920 (accesat 2026-09-24)

• HG nr. 994/2020 — aprobă standardele de autorizare de funcționare provizorie și standardele de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar. Criteriile din aceste standarde sunt cele verificate de ARACIP/ARACIIP la evaluarea externă.

  Sursa: HG 994/2020, MO 1225/2020 (accesat 2026-09-24)

• HG nr. 566/2022 — aprobă Metodologia de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de educație timpurie antepreșcolară. Reglementează concret tipurile de unități, grupele de copii și personalul.

  Sursa: HG 566/2022, MO 437/2022 (accesat 2026-09-24)

• Ordinul MS nr. 1456/2020 — Norme de igienă din unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor (creșe, grădinițe, școli). Stabilește cerințele privind terenul, spațiile și condițiile igienico-sanitare verificate de DSP.

  Sursa: Ordinul MS 1456/2020 (accesat 2026-09-24)

• Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor (republicată), împreună cu HG nr. 571/2016 (categorii de construcții supuse avizării/autorizării) și OMAI nr. 180/2022 (norme metodologice de avizare/autorizare a securității la incendiu, care au abrogat OMAI 129/2016) — regimul avizului/autorizației de securitate la incendiu.

Cadrul se completează cu OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației (temeiul acreditării), cu metodologiile ARACIP/ARACIIP de evaluare instituțională a furnizorilor de educație timpurie antepreșcolară și cu regimul de înregistrare a persoanei juridice (cod CAEN — Ordinul 377/2024, CAEN Rev.3, în vigoare 01.01.2025).

ARACIP sau ARACIIP? Regimul tranzitoriu

Legea 198/2023 a reorganizat fosta ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, care funcționa în temeiul OUG 75/2005) ca ARACIIP — de aceea articolul folosește ambele denumiri: este aceeași instituție, în proces de reorganizare. Legea prevede totodată un regim tranzitoriu: până la adoptarea integrală a legislației secundare noi (standarde și metodologii emise în temeiul Legii 198/2023), rămân aplicabile actele anterioare — HG 994/2020 (standardele de autorizare/acreditare), HG 566/2022 (metodologia creșelor) și Ordinul comun 4.869/2.698/2022 (metodologia de evaluare a furnizorilor de educație timpurie antepreșcolară). Aceste acte, deși anterioare noii legi, nu au fost abrogate și se aplică în continuare, ceea ce înseamnă un regim mixt (lege nouă + legislație secundară anterioară) până la înlocuirea graduală a acesteia din urmă.

Surse: Legea 198/2023, OUG 75/2005 (accesat 2026-09-24)

Explicație detaliată

Creșă sau grădiniță? Ce spune legea

Diferența nu este doar de vârstă, ci de nivel de învățământ:

• Creșa deservește educația timpurie antepreșcolară — copii de la 3 luni la 3 ani. Potrivit metodologiei aprobate prin HG 566/2022, creșa este un serviciu integrat, în care funcțiunea de educație, cea medicală, cea socială și cea de nutriție sunt asigurate împreună. De aici decurge o particularitate importantă: creșa are obligatoriu o componentă medicală (asistent medical).
• Grădinița deservește educația preșcolară — copii de la 3 la 6 ani.

Ambele sunt, sub Legea 198/2023, unități de învățământ preuniversitar, iar varianta privată este o unitate de învățământ particular. Aceasta înseamnă că nu este suficientă o simplă înregistrare la Registrul Comerțului: unitatea trebuie să intre în sistemul național de învățământ, ceea ce presupune evaluarea de către ARACIP/ARACIIP (Agenția Română de/pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar).

Cele două etape: autorizare provizorie → acreditare

Legea 198/2023 construiește un traseu în două etape succesive, identic în esență pentru unitățile de stat și cele particulare:

Etapa 1 — Autorizarea de funcționare provizorie. Persoana juridică de drept privat interesată depune la ARACIP/ARACIIP o cerere însoțită de un raport de evaluare internă și de documentația care dovedește îndeplinirea standardelor de autorizare (spații, dotări, resurse umane, plan de învățământ/curriculum, management). ARACIP/ARACIIP realizează evaluarea externă. Pe baza raportului favorabil, unitatea se înființează prin ordin al ministrului educației, moment din care dobândește personalitate juridică (de drept privat și de utilitate publică — art. 237). Din acest moment unitatea poate funcționa și școlariza copii.

Etapa 2 — Acreditarea. După ce funcționează efectiv (de regulă după ce a parcurs un ciclu și are prima generație de beneficiari), unitatea solicită acreditarea, printr-o nouă evaluare externă, de această dată față de standardele de acreditare (mai exigente decât cele de autorizare). Acreditarea confirmă că unitatea îndeplinește durabil condițiile de calitate și îi deschide accesul deplin la drepturile din sistem (de exemplu, pentru antepreșcolarii/preșcolarii din unitățile acreditate — costul standard per copil finanțat conform Legii educației). Ulterior, unitatea este supusă evaluării externe periodice.

⚠️ Ordinea este esențială: nu se poate obține direct acreditarea. O unitate nouă funcționează întâi în regim de autorizare provizorie; abia după o perioadă de funcționare efectivă poate cere acreditarea.

Organizarea concretă a creșei: grupe și personal

Metodologia aprobată prin HG 566/2022 stabilește dimensiunea grupelor de antepreșcolari, în funcție de vârstă:

• grupa mică: în medie 7 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 9;
• grupa mijlocie: în medie 12 copii, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 15;
• grupa mare: în medie 12 copii, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 20.

Structura orientativă a personalului unei unități cu nivel antepreșcolar cuprinde:

• personal de conducere: director;
• personal didactic de predare: educator-puericultor (funcția-cheie la nivel antepreșcolar);
• personal didactic auxiliar: administrator financiar, administrator de patrimoniu, infirmieră și, după caz, secretar;
• personal nedidactic: asistent medical și, după caz, medic, bucătar, ajutor de bucătar.

Educatorul-puericultor desfășoară, conform Curriculumului pentru educația timpurie, activități de îngrijire și de stimulare psihomotorie, socioafectivă, de dezvoltare a comportamentului verbal și cognitiv. Ocuparea funcției de educator-puericultor este condiționată de îndeplinirea cerințelor de calificare/atestare a competențelor profesionale.

Sursa: HG 566/2022 — Metodologia creșelor (accesat 2026-09-24)

Forma juridică: fondator (SRL) vs. unitate de învățământ

O confuzie frecventă privește întrebarea „cine este, de fapt, unitatea de învățământ?". Aici trebuie separate două planuri distincte:

• Forma juridică a fondatorului. Legea 198/2023 nu impune fondatorului privat o anumită formă: inițiator poate fi un SRL, o persoană fizică, o asociație sau o fundație. Ceea ce contează pentru autorizare nu este forma societară, ci îndeplinirea standardelor educaționale.
• Regimul activității de învățământ. Indiferent de forma fondatorului, activitatea de învățământ propriu-zisă se organizează „conform principiului nonprofit" — art. 27 alin. (1) din Legea 198/2023: „Învățământul particular și confesional se organizează conform principiului nonprofit în unități de învățământ preuniversitar." Practic, resursele obținute din activitatea educațională se reinvestesc în această activitate, unitatea nefiind un simplu vehicul de distribuire liberă a profitului precum un SRL comercial obișnuit; art. 27 alin. (2) impune, de altfel, criterii și standarde identice cu cele ale unităților de stat.

Cele două planuri se împacă prin faptul că fondatorul nu se confundă cu unitatea de învățământ: prin ordinul de autorizare provizorie, ministrul educației înființează unitatea ca persoană juridică distinctă, „de drept privat și de utilitate publică" (art. 237). Astfel, SRL-ul (sau asociația/fundația) rămâne operatorul/fondatorul, iar unitatea autorizată este o entitate juridică proprie, cu misiune de utilitate publică (educația), a cărei activitate se supune principiului nonprofit al art. 27. Un simplu SRL cu obiect „îngrijire copii" nu devine automat unitate de învățământ; el poate iniția și susține o astfel de unitate, care ia naștere abia prin autorizare.

⚠️ Tensiunea dintre forma comercială a fondatorului (ex. SRL cu scop lucrativ) și organizarea activității „conform principiului nonprofit" (art. 27) nu este detaliată exhaustiv de lege în privința tuturor consecințelor patrimoniale (raporturile dintre fondator și unitate, modul concret de reinvestire, remunerarea fondatorului). În practică, contractele se încheie pe unitatea de învățământ, iar fondatorul o reprezintă și o administrează; structurarea patrimonială și fiscală concretă se recomandă a fi clarificată cu un consultant juridic/fiscal, astfel încât să respecte atât forma societară aleasă, cât și principiul nonprofit al activității educaționale. Sursa: Legea 198/2023, art. 27 și art. 237 (accesat 2026-09-24)

Regimul de muncă și calificarea personalului

Personalul unei creșe/grădinițe private lucrează în baza unui contract individual de muncă încheiat cu unitatea/entitatea privată, sub incidența Codului muncii (Legea 53/2003) — nu sunt bugetari, chiar dacă ocupă funcții didactice. În același timp, personalul didactic (educator-puericultor, director) intră sub Statutul personalului didactic din Legea 198/2023, care stabilește condițiile de calificare, formare continuă și, unde e cazul, gradele didactice.

• Educator-puericultor: funcția-cheie la nivel antepreșcolar; ocuparea ei este condiționată de calificarea specifică (studii de specialitate în educație timpurie/educator-puericultor, potrivit condițiilor de calificare stabilite de Ministerul Educației).
• Asistent medical / infirmieră: componenta medicală obligatorie a creșei. Asistentul medical exercită o profesie reglementată — trebuie să dețină autorizarea de liberă practică și avizul anual al OAMGMAMR (Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România).
• Personal din alt stat membru UE: o calificare obținută în alt stat membru poate fi recunoscută (Directiva 2005/36/CE, Legea 200/2004 — vezi secțiunea „Legislație europeană").

Sursa: Legea 198/2023 — Statutul personalului didactic (accesat 2026-09-24)

Condițiile de spațiu și igienă (DSP)

Normele de igienă (Ordinul MS nr. 1456/2020) impun cerințe pe care spațiul trebuie să le respecte pentru a obține autorizația sanitară:

• terenul trebuie să permită activități în aer liber, asigurând minimum 5–10 mp/copil antepreșcolar sau preșcolar;
• amplasare la distanță de minimum 10 m față de fose septice sau alte surse de pericol;
• este interzisă modificarea destinației încăperilor din unitate fără aprobarea direcției de sănătate publică (DSP).

Aceste norme sunt verificate de DSP la eliberarea autorizației sanitare de funcționare, act distinct de autorizarea din sistemul de educație.

Servicii complementare de educație timpurie

Pe lângă creșele și grădinițele „standard", legislația recentă (metodologia din 2024 privind serviciile de educație timpurie complementare) permite și servicii complementare adresate copiilor de la 3 luni la 6 ani, cu program mai flexibil. Acestea funcționează, de regulă, ca structuri ale unei unități de învățământ cu personalitate juridică și sunt utile pentru inițiativele private de dimensiuni mici, care nu îndeplinesc de la început toate cerințele unei creșe complete.

Fiscalitate și finanțare

Modelul de afaceri al unei creșe/grădinițe private depinde decisiv de regimul fiscal și de accesul la finanțarea publică — aspecte în care statutul de unitate de învățământ autorizată/acreditată contează la fel de mult ca la legalitatea funcționării.

TVA: scutire doar pentru unitățile autorizate

Serviciile de învățământ sunt scutite de TVA (fără drept de deducere) conform art. 292 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), dar scutirea operează pentru serviciile de educație prestate de unități autorizate/acreditate din sistemul de învățământ, împreună cu livrările/serviciile strâns legate de acestea.

• O creșă/grădiniță autorizată provizoriu sau acreditată facturează taxele către părinți fără TVA (scutit).
• Un SRL care operează doar pe cod CAEN, fără autorizarea din educație, nu beneficiază de scutire și trebuie să colecteze TVA la cota standard pe serviciile prestate.

Prin urmare, autorizarea din sistemul de educație nu este doar o condiție de legalitate, ci și cheia regimului favorabil de TVA — un argument fiscal în plus pentru a parcurge autorizarea, nu a rămâne o simplă „firmă cu CAEN".

Sursa: Codul fiscal, art. 292 alin. (1) lit. f) (accesat 2026-09-24) ⚠️ Analiză de specialitate: Universul Juridic — regimul fiscal al unităților de învățământ preuniversitar particular (accesat 2026-09-24).

Impozitarea operatorului

Persoana juridică fondatoare rămâne un contribuabil obișnuit: impozit pe profit (cota generală) sau, dacă îndeplinește condițiile de plafon și de activitate, impozit pe veniturile microîntreprinderilor — o cotă redusă aplicată veniturilor (nu profitului). Nu există un regim de impozitare „de învățământ" pentru operator dincolo de scutirea de TVA de mai sus; încadrarea concretă (microîntreprindere vs. impozit pe profit, plafoane, cote) se stabilește potrivit Codului fiscal în vigoare și se recomandă a fi verificată cu un contabil, întrucât plafoanele și cotele se modifică frecvent.

Finanțarea de bază de la stat („costul standard per copil")

O creșă/grădiniță privată acreditată poate beneficia de finanțarea de bază de la bugetul de stat, calculată pe baza costului standard per antepreșcolar/preșcolar — mecanism extins la învățământul particular și confesional acreditat, la un nivel, în principiu, similar cu al unităților de stat. Costul standard se stabilește prin norme metodologice aprobate și actualizate anual prin hotărâre de guvern, diferențiat pe niveluri, mediu (urban/rural) și alți factori.

• Condiția esențială este acreditarea — nu doar autorizarea provizorie.
• Unitatea privată este obligată să menționeze în contractul cu părinții suma acoperită din finanțarea de la buget, pentru a evita dubla taxare a serviciului.

Din perspectiva ajutorului de stat (UE): finanțarea acordată pe criterii obiective și nediscriminatorii tuturor furnizorilor acreditați (de stat și privați), pentru un serviciu de interes general, nu ridică în principiu probleme de ajutor de stat interzis; orice avantaj selectiv suplimentar (scutiri sau subvenții punctuale) trebuie însă analizat prin grila regulilor UE (a se vedea secțiunea „Legislație europeană" și cauza C-74/16).

Sursa: Metodologia de organizare și funcționare a creșelor (aprobată prin HG 566/2022) prevede că „antepreșcolarii din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, particular și confesional acreditate beneficiază de costul standard per antepreșcolar stabilit anual"; nivelul concret al costului standard se aprobă și se actualizează anual prin hotărâre de guvern (accesat 2026-09-24).

Beneficii fiscale pentru părinți

În prezent, legislația fiscală română nu prevede o deducere generală a cheltuielilor cu educația timpurie (taxe de creșă/grădiniță) din impozitul pe venitul părinților. Sprijinul public pentru familii ia alte forme (finanțarea de bază de mai sus, eventuale programe/vouchere punctuale), nu o deducere fiscală sistematică pentru plătitorul-părinte.

Aspecte practice

Pașii concreți, în ordine

1. Constituie persoana juridică și alege codul CAEN corespunzător (de ex. 8891 „Activități de îngrijire zilnică pentru copii" pentru creșă, 8510 „Învățământ preșcolar" pentru grădiniță). Actualizează obiectul de activitate la CAEN Rev.3 (Ordinul 377/2024, în vigoare din 01.01.2025) — este relevant pentru reglementările sanitare.
2. Asigură spațiul conform normelor de igienă (Ordinul MS 1456/2020): suprafețe pe copil, teren pentru activități în aer liber, respectarea destinației încăperilor.
3. Obține avizele pe spațiu:
   • autorizația sanitară de funcționare de la DSP (frecvent pe baza unei declarații pe propria răspundere însoțite de documentația igienico-sanitară);
   • avizul și/sau autorizația de securitate la incendiu de la ISU, obligatorie pentru educație timpurie/învățământ primar cu aria desfășurată ≥ 175 mp (temei: Legea 307/2006, HG 571/2016, OMAI 180/2022). Cererile de aviz/autorizație se pot depune inclusiv electronic (prin e-mail), potrivit normelor metodologice aprobate prin OMAI 180/2022.
4. Pregătește dosarul pentru ARACIP/ARACIIP — raport de evaluare internă, plan de învățământ/curriculum pentru educație timpurie, organigrama și personalul (educator-puericultor, asistent medical etc.), dovezile privind spațiile și dotările — și solicită autorizarea de funcționare provizorie.
5. Evaluarea externă ARACIP/ARACIIP → ordinul ministrului educației → personalitate juridică → poți funcționa și înscrie copii.
6. După o perioadă de funcționare, solicită acreditarea printr-o nouă evaluare externă.

Cât durează și cât costă

Legea nu fixează o durată maximă a regimului de autorizare provizorie: unitatea funcționează provizoriu până obține acreditarea. Cererea de acreditare se poate depune, ca regulă, după ce unitatea a funcționat efectiv și a parcurs cel puțin un ciclu de școlarizare / are prima generație de beneficiari (temei: OUG 75/2005 și metodologiile ARACIP/ARACIIP).

• Termene: ARACIP/ARACIIP publică anual un calendar al evaluărilor externe (termene de depunere a cererilor și perioade de evaluare); cererile se soluționează în termenele procedurale stabilite prin metodologie.
• Costuri: evaluarea externă (atât pentru autorizare, cât și pentru acreditare) se face contra unui tarif stabilit și actualizat de ARACIP/ARACIIP, identic pentru unitățile de stat și cele private; valorile la zi se consultă pe site-ul agenției. La tariful de evaluare se adaugă — și de regulă îl depășesc mult — costurile de conformare: amenajarea spațiului la normele DSP/ISU, dotările și personalul calificat.

Greșeli frecvente de evitat

• Confuzia „firmă = creșă legală". Înregistrarea la Registrul Comerțului și codul CAEN nu îți dau dreptul de a funcționa ca unitate de învățământ; ai nevoie de autorizarea din sistemul de educație.
• Sărirea peste componenta medicală la creșă. Creșa este un serviciu integrat; lipsa asistentului medical sau a circuitelor igienico-sanitare blochează autorizarea.
• Supradimensionarea grupelor. Depășirea plafoanelor din HG 566/2022 (max. 9 / 15 / 20 copii pe grupă) este o neconformitate directă.
• Ignorarea pragului ISU de 175 mp. Multe spații amenajate în case/vile depășesc acest prag și necesită autorizație de securitate la incendiu; funcționarea fără ea este o vulnerabilitate majoră.
• Modificarea destinației încăperilor fără aprobarea DSP — expres interzisă de normele de igienă.

De reținut

Autorizarea din educație și avizele pe spațiu (DSP, ISU) sunt paralele și complementare: nu se substituie una alteia. Cel mai des blocaj apare din partea spațiului (igienă, incendiu), motiv pentru care alegerea și amenajarea imobilului trebuie făcute din start conform normelor, nu adaptate ulterior.

Situații speciale: sancțiuni, alternative și încetare

Funcționarea fără autorizare: consecințe

O creșă/grădiniță care operează ca unitate de învățământ fără autorizarea din sistemul de educație funcționează ilegal. Consecințele sunt cumulate:

• actele pe care le-ar emite (adeverințe, situații) nu sunt recunoscute în sistemul de învățământ;
• autoritățile — Ministerul Educației/ARACIIP, inspectoratul școlar, DSP, ISU — pot dispune încetarea activității și pot aplica sancțiuni contravenționale, în temeiul Legii nr. 198/2023 și al reglementărilor privind asigurarea calității (OUG nr. 75/2005);
• se adaugă riscurile sanitare (lipsa autorizației DSP) și de incendiu (lipsa avizului/autorizației ISU), cu sancțiuni proprii și posibila suspendare a funcționării.

Alternative legale (și „zona gri")

Pentru a evita regimul — mai costisitor și mai exigent — al învățământului, unii operatori recurg la forme care nu sunt educație formală:

• Serviciul de bonă, reglementat de Legea nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă: îngrijire și supraveghere a copilului (de regulă la domiciliu), fără a fi unitate de învățământ — deci fără autorizare ARACIIP. Alternativă legală, dar limitată ca amploare și lipsită de componenta de educație formală.
• Servicii de tip after-school, cluburi sau centre de recreere — activități complementare care nu înlocuiesc grădinița și nu conferă parcurs de învățământ preșcolar.
• Servicii de educație timpurie complementare — permise de legislația recentă, dar ca structuri arondate unei unități de învățământ, nu ca entități independente.

⚠️ Aceste forme sunt legale doar cât timp rămân în limitele lor (îngrijire/recreere) și nu mimează o creșă/grădiniță completă fără autorizare. Alegerea lor este motivată de costurile și cerințele autorizării, dar nu acoperă serviciul de educație timpurie propriu-zis.

Sursa: Legea nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă (accesat 2026-09-24).

Mai multe locații și structuri arondate

Autorizarea/acreditarea privește persoana juridică — unitatea de învățământ —, iar structurile arondate (puncte de lucru, grupe în alte imobile) se raportează la aceasta. În schimb, avizele pe spațiu sunt legate de fiecare imobil: fiecare locație trebuie să obțină propria autorizație sanitară de la DSP și, după caz, propriul aviz/autorizație de securitate la incendiu de la ISU, iar evaluarea externă vizează efectiv fiecare spațiu în care se desfășoară activitate. Pe scurt: o singură unitate juridică, dar conformare (DSP/ISU, condiții de spațiu) pe fiecare locație.

Încetarea activității, insolvență și protecția datelor

La retragerea autorizației/acreditării ori la închidere (inclusiv insolvența fondatorului), unitatea nu mai poate școlariza copii: autoritatea competentă dispune retragerea, iar copiii trebuie redirecționați către alte unități. Legislația educației nu prevede un mecanism dedicat de „preluare" a beneficiarilor, motiv pentru care planificarea contractuală cu părinții și cooperarea cu inspectoratul devin esențiale. Din perspectiva GDPR, unitatea rămâne operator de date până la finalizarea încetării: datele copiilor trebuie păstrate, arhivate sau șterse conform termenelor legale, responsabilitatea neîncetând automat prin închidere.

⚠️ Scenariile de multi-locație și de insolvență nu sunt reglementate exhaustiv în legislația educației; abordarea de mai sus reflectă practica și principiile generale (autorizare pe persoana juridică, avize pe imobil, GDPR pe toată durata), nu un text expres detaliat. Pentru cazuri concrete, se recomandă consultanță juridică.

Legislație europeană

Deschiderea și autorizarea unei creșe sau grădinițe rămân competența statelor membre: educația și îngrijirea copiilor preșcolari (ECEC) este, potrivit art. 165–166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), o competență de sprijin, în care organizarea sistemelor de învățământ ține de fiecare stat (principiul subsidiarității). De aceea nu există o directivă sau un regulament UE care să armonizeze autorizarea/acreditarea creșelor; UE intervine prin soft-law (recomandări privind calitatea) și prin libertățile fundamentale ale pieței interne.

Directive și regulamente aplicabile

Chiar dacă autorizarea este națională, mai multe acte UE influențează deschiderea și funcționarea unei unități private:

Recomandarea Consiliului din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari — stabilește cadrul european de calitate ECEC (acces, personal calificat, curriculum, monitorizare, guvernanță și finanțare), pe care legislația română (Legea 198/2023, HG 566/2022) îl operaționalizează la nivel național. Sursa: Recomandarea Consiliului 2019/C 189/02 (accesat 2026-09-24)

Recomandarea Consiliului din 8 decembrie 2022 — obiectivele Barcelona revizuite pentru 2030 (parte a Strategiei europene privind îngrijirea): cel puțin 45% dintre copiii sub 3 ani și cel puțin 96% dintre copiii de la 3 ani până la vârsta școlarizării obligatorii să participe la ECEC. Ținta explică presiunea de extindere a ofertei de locuri (inclusiv sprijinul PNRR pentru creșe), care creează cerere pentru inițiativele private. Sursa: Recomandarea Consiliului (UE) 2022, obiectivele Barcelona 2030 (accesat 2026-09-24)

Directiva 2006/123/CE (Directiva servicii) — art. 2 alin. (2) lit. (j) exclude din domeniul său „serviciile sociale privind (...) îngrijirea copiilor (...) furnizate de stat, de prestatori mandatați de stat sau de organizații caritabile recunoscute de stat" (considerentul 27). Excluderea vizează serviciile sociale mandatate de stat pentru persoane în nevoie; o creșă/grădiniță privată comercială, finanțată din taxele părinților, nu se încadrează în excludere și beneficiază de principiile de nediscriminare și simplificare administrativă ale directivei. Sursa: Directiva 2006/123/CE (accesat 2026-09-24)

Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale (modificată prin Directiva 2013/55/UE) — permite unui educator-puericultor sau cadru didactic calificat într-un alt stat membru să obțină recunoașterea calificării pentru a profesa în România. Sursa: Directiva 2005/36/CE (accesat 2026-09-24)

De asemenea, prelucrarea datelor copiilor (categorie vulnerabilă) se face cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) — bază legală, minimizare, informarea părinților și, unde e cazul, condițiile privind consimțământul din art. 8.

Transpunerea în dreptul român

Cadrul UE nu impune autorizarea, ci lasă statului configurarea sistemului; România a construit acest sistem prin Legea 198/2023, HG 566/2022 și standardele ARACIP/ARACIIP (a se vedea secțiunea „Cadrul legal"), care încorporează principiile de calitate din Recomandarea ECEC 2019 (personal calificat, curriculum, spații adecvate). Recunoașterea calificărilor cadrelor didactice din alt stat membru (Directiva 2005/36/CE) este transpusă prin Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale (autoritatea competentă: CNRED, în cadrul Ministerului Educației). GDPR se aplică direct, ca regulament, completat de Legea nr. 190/2018.

Jurisprudență CJUE

Instanța de la Luxemburg a stabilit că o unitate de învățământ privată, finanțată din taxe, desfășoară o activitate economică / prestează un serviciu în sensul dreptului UE — spre deosebire de învățământul finanțat public:

Cauza C-263/86, Humbel (1988) și Cauza C-109/92, Wirth (1993) — cursurile finanțate în principal din fonduri publice nu constituie „servicii" în sens economic (statul își îndeplinește misiunea socială și educativă); în schimb, unitățile finanțate esențial din fonduri private, cu scop lucrativ, prestează servicii în sensul tratatului. Sursa: CJUE, C-109/92 Wirth (accesat 2026-09-24)

Cauza C-74/16, Congregación de Escuelas Pías (Marea Cameră, 27 iunie 2017) — activitățile educaționale nefinanțate de stat (inclusiv învățământul timpuriu/preșcolar și activitățile extrașcolare), organizate și finanțate esențial din contribuțiile părinților, îndeplinesc criteriile de „activitate economică". O entitate poate desfășura atât activități economice, cât și neeconomice, cu condiția ținerii unei contabilități separate. Sursa: CJUE, C-74/16 (accesat 2026-09-24)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Serviciu economic → libertate de stabilire. Fiind un serviciu economic (creșă/grădiniță cu taxă), un operator dintr-un alt stat membru se poate stabili în România în aceleași condiții ca un operator național (art. 49 TFUE, nediscriminare); autorizarea rămâne însă guvernată integral de dreptul român (Legea 198/2023 etc.).
• Personal din alt stat membru. Un educator-puericultor sau cadru didactic cu calificare obținută în UE își poate valorifica diploma prin procedura de recunoaștere (Directiva 2005/36/CE / Legea 200/2004), utilă pentru acoperirea deficitului de personal calificat.
• Finanțare și politici UE. Țintele Barcelona 2030 și fondurile europene (inclusiv PNRR) susțin extinderea rețelei de creșe, ceea ce poate deschide oportunități de parteneriat și cerere crescută pentru unitățile private.
• Concurență / ajutor de stat. Întrucât unitatea privată e „întreprindere" în sens UE, eventualele scutiri fiscale sau subvenții publice trebuie analizate din perspectiva regulilor de ajutor de stat (lecția din C-74/16).

Autorizarea în două etape și testul de proporționalitate

O întrebare firească este dacă regimul românesc de autorizare în două etape (autorizare provizorie + acreditare) este compatibil cu Directiva servicii. Răspunsul rezultă din domeniul de aplicare al directivei:

• Excluderea din art. 2(2)(j) este îngustă: vizează doar serviciile sociale de îngrijire a copiilor furnizate de stat, de prestatori mandatați de stat sau de organizații caritabile recunoscute. O creșă/grădiniță privată comercială, finanțată din taxele părinților, nu intră sub această excludere (v. jurisprudența Humbel/Wirth/C-74/16) — este un serviciu economic.
• Prin urmare i se aplică art. 9–13 din directivă: o schemă de autorizare este permisă doar dacă este nediscriminatorie, justificată de un motiv imperativ de interes general și proporțională cu obiectivul urmărit.

Sistemul român se justifică prin protecția copilului, sănătatea și siguranța — motive imperative recunoscute — și se aplică identic operatorilor naționali și celor din alte state membre. Astfel, tensiunea aparentă se rezolvă: creșa privată nu beneficiază de excludere, dar cerințele de autorizare rămân compatibile cu dreptul UE atât timp cât sunt proporționale și transparente. Un dublu control pur formal ori redundant ar fi, în schimb, vulnerabil la critica de proporționalitate.

Sursa: Directiva 2006/123/CE, art. 2(2)(j) și art. 9–13 (accesat 2026-09-24)

Întrebări frecvente

1. Este suficient să înființez un SRL cu cod CAEN de îngrijire copii ca să deschid o creșă? Nu. Persoana juridică și codul CAEN sunt punctul de plecare, dar creșa/grădinița este o unitate de învățământ preuniversitar particular și trebuie autorizată să funcționeze provizoriu de ARACIP/ARACIIP, pe baza evaluării externe, apoi acreditată (Legea 198/2023).

2. Care e diferența dintre creșă și grădiniță? Creșa deservește nivelul antepreșcolar (3 luni – 3 ani) și este un serviciu integrat cu componentă medicală; grădinița deservește nivelul preșcolar (3 – 6 ani). Ambele sunt unități de învățământ preuniversitar.

3. Pot primi copii imediat după autorizarea provizorie sau trebuie să aștept acreditarea? Poți funcționa și înscrie copii din momentul autorizării de funcționare provizorie (când dobândești personalitate juridică). Acreditarea vine ulterior și confirmă durabil calitatea, deschizând accesul deplin la drepturile din sistem.

4. Câți copii pot avea într-o grupă la creșă? Conform HG 566/2022: maximum 9 la grupa mică, 15 la grupa mijlocie și 20 la grupa mare (cu medii recomandate de 7, respectiv 12 copii).

5. Am nevoie de autorizație de securitate la incendiu (ISU)? Da, dacă aria desfășurată este ≥ 175 mp (prag aplicabil educației timpurii). Sub acest prag, obligația poate să nu existe, dar spațiul rămâne supus celorlalte cerințe de siguranță. Verifică întotdeauna cu ISU teritorial.

6. Ce personal minim îmi trebuie la o creșă? Structura orientativă din HG 566/2022 include director, educator-puericultor (personal didactic de predare), personal auxiliar (inclusiv infirmieră) și personal nedidactic, printre care asistent medical. Componenta medicală este specifică creșei.

7. De ce avize pe spațiu am nevoie în afara autorizării din educație? Autorizația sanitară de funcționare de la DSP (condiții de igienă — Ordinul MS 1456/2020) și, după caz, avizul/autorizația de securitate la incendiu de la ISU. Acestea sunt distincte de autorizarea ARACIP/ARACIIP și trebuie obținute separat.

8. Trebuie neapărat un SRL, sau pot folosi o asociație/fundație? Fondator poate fi oricare formă (SRL, persoană fizică, asociație, fundație) — legea nu impune o formă societară anume inițiatorului. Trebuie însă distinse două planuri: forma fondatorului (liberă) și regimul activității de învățământ, care „se organizează conform principiului nonprofit" (art. 27 alin. (1) din Legea 198/2023) — resursele din activitatea educațională se reinvestesc, nu se distribuie liber ca la un SRL comercial obișnuit. Prin ordinul de autorizare, unitatea de învățământ devine o persoană juridică distinctă de fondator, „de drept privat și de utilitate publică" (art. 237, Legea 198/2023).

9. Taxele către părinți se facturează cu TVA? Nu, dacă unitatea este autorizată/acreditată — serviciile de educație sunt scutite de TVA (art. 292 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal). Un SRL neautorizat, care operează doar pe cod CAEN, nu beneficiază de scutire și facturează cu TVA.

10. Pot primi finanțare de la stat? Da, dar numai dacă ești acreditat — finanțarea de bază („costul standard per copil") se acordă unităților particulare acreditate, la nivel similar cu cele de stat. În regim doar de autorizare provizorie nu ai acces la finanțarea de bază. Nu există, în prezent, o deducere fiscală pentru părinți la cheltuielile cu creșa/grădinița.

11. Ce riscuri am dacă funcționez fără autorizarea din educație? Funcționarea ca unitate de învățământ fără autorizare este ilegală: actele nu sunt recunoscute, iar autoritățile pot dispune încetarea activității și aplica sancțiuni. Alternativele legale (serviciul de bonă — Legea 167/2014, cluburi/after-school) sunt permise, dar nu înlocuiesc o creșă/grădiniță și nu oferă educație timpurie formală.

12. Educatorul-puericultor este funcționar bugetar? Nu. La o unitate privată, personalul (inclusiv educatorul-puericultor și directorul) este angajat cu contract individual de muncă sub Codul muncii, chiar dacă ocupă funcții didactice reglementate de Statutul personalului didactic. Asistentul medical are nevoie de avizul OAMGMAMR.

Referințe

1. Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, Monitorul Oficial nr. 613 din 5 iulie 2023 — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/271896 (accesat 2026-09-24).
2. HG nr. 566/2022 privind aprobarea Metodologiei de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de educație timpurie antepreșcolară, Monitorul Oficial nr. 437 din 4 mai 2022 — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/254657 (accesat 2026-09-24).
3. HG nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcționare provizorie și a standardelor de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar, Monitorul Oficial nr. 1225 din 14 decembrie 2020 — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/235162 (accesat 2026-09-24).
4. Ordinul MS nr. 1456/2020 — Norme de igienă din unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor, 25 august 2020 — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/229619 (accesat 2026-09-24).
5. Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor (republicată); HG nr. 571/2016 (categorii de construcții supuse avizării/autorizării de securitate la incendiu); OMAI nr. 180/2022 — norme metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu (Ordinul MAI nr. 180 din 29 noiembrie 2022, Monitorul Oficial nr. 1253 din 27 decembrie 2022; a abrogat OMAI 129/2016).
6. OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006 (temeiul acreditării).
7. Metodologia de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a furnizorilor de educație timpurie antepreșcolară (Ordin comun Educație/Sănătate nr. 4.869/2.698/2022).
8. Ordinul nr. 377/2024 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională — CAEN Rev.3 (în vigoare 01.01.2025).
9. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 292 alin. (1) lit. f) — scutirea de TVA pentru serviciile de învățământ prestate de unități autorizate/acreditate — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/171282 (accesat 2026-09-24).
10. Legea nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/164653 (accesat 2026-09-24).
11. Norme metodologice privind costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional acreditate (hotărâre de guvern, actualizată anual).