Kurzarbeit este mecanismul prin care angajatorul poate reduce temporar timpul de muncă al salariaților cu până la 80%, iar salariatul primește o indemnizație de 75% din salariul de bază brut pentru orele nelucrate. Măsura este reglementată de OUG nr. 132/2020 și se aplică în perioade de criză, în locul concedierii sau al șomajului tehnic.
Definiție
Kurzarbeit este mecanismul legilor muncii românești prin care un angajator poate reduce temporar și revocabil durata timpului de muncă al salariaților, în locul alternativelor extreme de despărțire. Este reglementat de OUG nr. 132/2020 (aprobată prin Legea nr. 282/2020), care derogă expres de la art. 112 din Codul muncii privind durata normală de lucru.
Mecanismul de funcționare: Angajatorul dispune prin decizie unilaterală o reducere a timpului de muncă cu până la 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară. Pentru orele nelucrate, salariatul primește o indemnizație de 75% din salariul de bază brut, pe care o plătește inițial angajatorul și o decontează ulterior din bugetul asigurărilor pentru șomaj, prin cerere la AJOFM (Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă). Angajarea de personal nou este interzisă pe durata măsurii.
Cadrul legal și evoluția: Inițial, plafonul reducerii era de 50%, dar a fost majorat la 80% prin Legea nr. 58/2021. OUG nr. 73/2022 (aprobată prin Legea nr. 334/2023) a adus o modificare semnificativă: a decuplat aplicarea măsurii de existența unei stări de urgență, alertă sau asediu și a prelungit-o până la 31 decembrie 2022, pentru a sprijini angajatorii afectați de criza economică și conflictul din Ucraina. De la 1 ianuarie 2023, mecanismul este inactiv, deși OUG nr. 132/2020 rămâne în vigoare.
Condiții și interdicții: Reducerea se dispune pentru minimum 5 zile lucrătoare consecutive. Pe durata măsurii, angajatorul nu poate iniția concedieri colective, nu poate cere muncă suplimentară și nu poate angaja personal nou. Indemnizația de 75% este supusă impozitului pe venit și contribuțiilor sociale și intră în calculul stagiului de cotizare pentru indemnizația de șomaj.
Drepturile salariaților: Salariatul nu poate refuza unilateral reducerea, dar poate contesta măsura la tribunal dacă apreciază că măsura este abuzivă, discriminatorie sau că condițiile legale nu sunt îndeplinite. Clauze de mobilitate pot interacționa cu măsura în funcție de profilul contractului. Perioada de Kurzarbeit rămâne asigurată pentru pensie și alte drepturi sociale, deși cuantumul acestora poate fi ușor mai mic pentru lunile de program redus.
Pentru detalii complete, consultați articolul integru privind reducerea timpului de muncă (Kurzarbeit) și glosarul capitolului Drept al Muncii.
Întrebări frecvente
1. Cu cât se poate reduce programul de lucru prin Kurzarbeit? Cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară prevăzută în contract (plafonul inițial de 50% a fost majorat prin Legea nr. 58/2021). Reducerea se dispune pentru minimum 5 zile lucrătoare consecutive.
2. Cât primește salariatul pentru orele nelucrate? O indemnizație de 75% din salariul de bază brut aferent orelor cu care a fost redus programul. Pentru orele efectiv lucrate primește salariul normal. Angajatorul poate completa indemnizația până la salariul integral, dar diferența nu se decontează de la stat.
3. Se poate aplica Kurzarbeit oricând? Nu. Măsura din art. 1 se activează doar pe durata unei stări de urgență, de alertă sau de asediu (plus 3 luni după încetare). Prin excepție, OUG nr. 73/2022 a decuplat-o temporar de o astfel de stare și a prelungit-o până la 31 decembrie 2022 (context: criza economică și conflictul din Ucraina). De la 1 ianuarie 2023 mecanismul este inactiv, deși OUG nr. 132/2020 rămâne în fondul legislativ.