Închiderea procedurii de insolvență este momentul în care judecătorul-sindic pronunță, prin sentință, finalul procedurii deschise împotriva unui debitor — fie pentru că scopul a fost atins (creanțele au fost plătite ori planul de reorganizare a fost îndeplinit), fie pentru că procedura nu mai poate continua (nu există bunuri de valorificat). Închiderea produce efecte majore: radierea debitorului persoană juridică și descărcarea de obligațiile neachitate pentru debitorul profesionist persoană fizică.
Definiție
Închiderea procedurii de insolvență este actul prin care judecătorul-sindic pune capăt, prin sentință, unei proceduri de insolvență deschise în baza Legii nr. 85/2014. Procedura se închide atunci când scopurile ei au fost realizate ori când nu mai pot fi continuate — de exemplu, când creanțele au fost integral plătite, când planul de reorganizare a fost îndeplinit cu succes, sau când nu mai există bunuri de valorificat în averea debitorului.
Cine decide și cum. Decizia de închidere aparține exclusiv judecătorului-sindic, care pronunță o sentință. De regulă, decizia se ia la propunerea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar — care formalizează prin raport final faptul că procedura trebuie închisă. Sentința de închidere se notifică tuturor creditorilor și se publică conform regulilor de procedură.
Tipurile de închidere. Legea nr. 85/2014 prevede mai multe scenarii de închidere, fiecare cu efecte diferite:
- Lipsa bunurilor (art. 174): dacă averea debitorului este insuficientă pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu avansează fonduri, procedura se închide și debitorul se radiază.
- Reorganizare reușită (art. 175): planul de reorganizare a fost îndeplinit, procedura se închide, dar debitorul nu se radiază și continuă activitatea.
- Faliment (art. 176–177): după vânzarea bunurilor și distribuirea fondurilor, procedura se închide și debitorul persoană juridică se radiază.
- Perioada de observație (art. 178): când toți creditorii au fost plătiți sau au renunțat, procedura se închide fără radiere.
Efectele principale. Închiderea produce consecințe juridice și administrative semnificative:
- Radierea: debitorii persoane juridice sunt radiați din registrele comerciale (cu excepția cazurilor art. 175 și 178).
- Descărcarea organelor procedurii: judecătorul-sindic, administratorul și lichidatorul sunt descărcați de orice răspundere privind desfășurarea procedurii.
- Descărcarea debitorului: debitorul profesionist persoană fizică este descărcat de obligațiile neachitate (art. 181), cu excepția cazurilor de bancrută frauduloasă sau plăți frauduloase constatate definitiv.
Pentru mai multe detalii, consultați articolul integral privind închiderea și glosarul capitolului de insolvență. Termenul se corelează cu alte concepte din procedurile de insolvență, cum ar fi acordul de restructurare, administratorul judiciar și creanțele bugetare.
Întrebări frecvente
1. Cine dispune închiderea procedurii de insolvență? Judecătorul-sindic, prin sentință, de regulă la propunerea administratorului sau lichidatorului judiciar (raport final ori raport care constată îndeplinirea planului). Sentința se notifică creditorilor și se publică.
2. Închiderea înseamnă automat radierea firmei? Nu. Radierea intervine la închiderea pentru lipsa bunurilor și la închiderea falimentului. La reorganizarea reușită și la închiderea din perioada de observație, procedura se închide fără radiere, iar debitorul continuă activitatea.
3. Ce se întâmplă cu datoriile rămase neplătite după închidere? Pentru persoana juridică radiată, creanțele neacoperite rămân nerecuperabile. Debitorul profesionist persoană fizică este descărcat de obligațiile neachitate, cu excepția condamnării pentru bancrută frauduloasă sau a plăților frauduloase constatate definitiv.