Creanțele bugetare sunt sumele datorate statului cu titlu de impozite, taxe, contribuții, amenzi și accesoriile acestora, administrate în principal de ANAF. Se plătesc pe poziția a 5-a din ordinea de distribuire în faliment (art. 161, Legea nr. 85/2014), după cheltuielile procedurii și creanțele salariale. În reorganizare, pot fi reduse numai dacă planul trece testul creditorului privat.
Definiție
Creanțele bugetare sunt definite de art. 5 pct. 14 din Legea nr. 85/2014 ca reprezentând sumele datorate statului și instituțiilor bugetare sub formă de impozite, taxe, contribuții sociale, amenzi și alte venituri bugetare, inclusiv accesoriile acestora (dobânzi, penalități de întârziere). Creditorul bugetar (în principal ANAF — Agenția Națională de Administrare Fiscală) are obligația de a declara creanțele sale în cadrul procedurii de insolvență, la fel ca orice alt creditor.
Poziția în ordinea de plată
Cea mai importantă caracteristică a creanțelor bugetare în insolvență este poziția privilegiată, dar nu supremă în ordinea de plată. După art. 161 din Legea nr. 85/2014, în faliment creanțele bugetare se plătesc pe poziția a 5-a, după:
- Cheltuielile procedurii (salarii, onorarii, costuri administrative)
- Finanțările noi acordate după deschiderea procedurii (art. 87 alin. 4)
- Creanțele izvorâte din relații de muncă (salarii, indemnizații)
- Creanțele din continuarea activității după deschidere
Această ierarhie reflectă prioritatea dată finanțării procedurii și protecției salariaților, statul venind după acestea în ordinea de distribuire.
Regimul creanțelor cu garanții
Atunci când statul dețin cauze de preferință (ipotecă, gaj, sechestru), creanța se tratează conform art. 159 din Legea nr. 85/2014 ca o creanță garantată. Pentru bunurile grevate, creanța se plătește cu prioritate din valoarea acelui bun. Partea neacoperită de valoarea garanției coboară la rangul creanțelor chirografare.
Schimbări aduse de Legea nr. 239/2025
Din 18 decembrie 2025, Legea nr. 239/2025 a modificat semnificativ regimul creanțelor bugetare. Eșalonările la plată acordate anterior de ANAF nu se mai mențin în caz de deschidere a unei proceduri de insolvență. Soldul complet devine exigibil și se înscrie la masa credală, iar compensarea și darea în plată au fost restrânse. Aceste schimbări influențează substanțial modul de calcul și plată al creanțelor fiscale în insolvență.
Testul creditorului privat
În cadrul planurilor de reorganizare, creanțele bugetare pot fi reduse sau reeșalonate, dar numai dacă planul trece testul creditorului privat. Aceasta înseamnă că statul primește din plan cel puțin cât ar obține într-un faliment, evaluat independent. Creanțele bugetare votează ca o categorie distinctă de creditori, cu putere de veto asupra planului.
Context în glosarul insolvenței
Creanțele bugetare sunt un termen esențial în glosarul capitolului Insolvență, legat de concepte precum creditorii garantați, procedurile de închidere a insolvenței și aspectele speciale ale insolvența grupurilor de societăți.
Întrebări frecvente
1. Pe ce poziție se plătesc creanțele bugetare în faliment? Creanțele bugetare se plătesc pe poziția a 5-a din ordinea de distribuire prevăzută de art. 161 din Legea nr. 85/2014, după cheltuielile procedurii, finanțările noi, creanțele salariale și creanțele din continuarea activității. Sunt preferențiale, dar nu au prioritate absolută.
2. Se schimbă ceva dacă statul are o ipotecă sau un sechestru? Da. Pentru bunurile grevate de cauze de preferință (ipotecă, gaj, sechestru), creanța se tratează ca garantată și se plătește cu prioritate din valoarea acelui bun (art. 159). Partea neacoperită coboară la rangul creanțelor chirografare și se plătește de pe poziția a 5-a.
3. Ce se întâmplă cu eșalonările la plată în caz de insolvență? Din 18 decembrie 2025, Legea nr. 239/2025 a adus schimbări majore: eșalonările existente la ANAF nu se mai mențin în caz de deschidere a procedurii. Soldul devine integral exigibil și se înscrie la masa credală, fără menținerea eșalonării inițiale.