Kurzarbeit este mecanismul prin care angajatorul reduce temporar timpul de muncă al salariaților cu până la 80%, iar salariatul primește o indemnizație de 75% din salariu pentru orele nelucrate. Măsura, reglementată de OUG nr. 132/2020, se activează doar în perioade de criză și se decontează din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Definiție și context
Kurzarbeit este un instrument preluat din dreptul german, menționat și în cadrul legal european, care permite angajatorului să reducă temporar durata timpului de muncă în locul suspendării contractului sau al concedierii. Termenul desemnează o reducere de program pe durata unei crize economice sau sanitare, destinată să păstreze relația de angajare și să diminueze șomajul tehnic.
În România, Kurzarbeit este reglementat prin OUG nr. 132/2020 (aprobată prin Legea nr. 282/2020) și reprezintă o derogare expres de la durata normală a timpului de muncă prevăzută în Codul muncii. Mecanismul s-a aplicat inițial doar pe durata stării de urgență, alertă sau asediu, dar OUG nr. 73/2022 (aprobată prin Legea nr. 334/2023) a decuplat-o temporar și a prelungit-o până la 31 decembrie 2022, adresând-o angajatorilor afectați de criza economică internațională și de conflictul din Ucraina.
Mecanismul de funcționare
Reducerea timpului de muncă prin Kurzarbeit se dispune prin decizie unilaterală a angajatorului. Plafonul inițial de reducere a fost de 50%, dar Legea nr. 58/2021 l-a majorat la 80%. Pentru orele nelucrate, salariatul primește o indemnizație de 75% din salariul de bază brut, plătită inițial de angajator și decontată ulterior din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Reducerea se aplică pentru minimum 5 zile lucrătoare consecutive.
Angajatorul poate completa indemnizația până la nivelul salariului integral, dar diferența nu se decontează de la stat. Perioada de Kurzarbeit se ia în calcul la stabilirea stagiului de cotizare pentru indemnizația de șomaj, conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj.
Restricții și condiții
Pe durata reducerii timpului de muncă, angajatorul nu poate iniția concedieri colective și nu poate cere muncă suplimentară de la salariații afectați. Salariatul nu poate refuza în principiu reducerea, dar poate contesta măsura la tribunal (conflict individual de muncă) sau sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă dacă apreciază că condițiile nu sunt îndeplinite sau că măsura este aplicată abuziv. Sarcina probei revine angajatorului.
Un mecanism paralel pentru profesioniștii independenți (PFA și persoane cu convenții conform Legii nr. 1/2005) acordă o indemnizație de 41,5% din câștigul salarial mediu brut, plătită din bugetul de stat prin ANPIS.
Stadiul actual
De la 1 ianuarie 2023, mecanismul Kurzarbeit este inactiv, deși OUG nr. 132/2020 rămâne în vigoare. Perioada de aplicare practică s-a încheiat la 31 decembrie 2022. Pentru orice criză viitoare, o nouă ordonanță și o sursă de finanțare dedicată ar fi necesare. Această măsură a fost inițial co-finanțată prin instrumentul SURE (Regulamentul UE 2020/672), care s-a încheiat în 2023.
Termenii conectați din glosarul de drept al muncii includ concediul de odihnă, abandonul de post, clausula de mobilitate și alte concepte conexe; pentru detalii suplimentare, consultați articolul Concediu de odihnă: drepturi și calcul.
Întrebări frecvente
Cu cât se poate reduce programul de lucru prin Kurzarbeit? Cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară prevăzută în contract. Plafonul inițial de 50% a fost majorat prin Legea nr. 58/2021. Reducerea se dispune pentru minimum 5 zile lucrătoare consecutive.
Cât primește salariatul pentru orele nelucrate? O indemnizație de 75% din salariul de bază brut aferent orelor cu care a fost redus programul. Pentru orele efectiv lucrate primește salariul normal. Angajatorul poate completa indemnizația până la salariul integral, dar diferența nu se decontează de la stat.
Se poate aplica Kurzarbeit oricând? Nu. Măsura se activează doar pe durata unei stări de urgență, de alertă sau de asediu (plus 3 luni după). OUG nr. 73/2022 a prelungit-o excepțional până la 31 decembrie 2022; de la 1 ianuarie 2023 mecanismul este inactiv.