Formă consolidată la 27.04.2026, conform legislatie.just.ro — text neoficial.
Articolul 61 Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii:
- a) în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară;
- b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedură penală;
- c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;
- d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.
Explicație
Articolul 61 reglementează situațiile în care angajatorul poate dispune rezilierea contractului de muncă pe motiv care ține de persoana salariatului. Aceasta diferă de motive economice sau tehnologice și constituie o formă de terminare a contractului bazată pe caracteristicile sau comportamentul angajatului.
Prima categorie (a) privează abaterile disciplinare grave sau repetate, care constituie sancțiuni disciplinare. Acestea pot fi nerespectarea regulilor de disciplină a muncii, încălcări ale contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă sau regulamentului intern. Concedierea disciplinară trebuie aplicată în conformitate cu procedurile legale și offerta de apărare a salariatului.
A doua categorie (b) se referă la arestarea preventivă pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, conform Codului de procedură penală. În acest caz, angajatorul poate rezilia unilateral contractul, deoarece salariatul nu poate îndeplini activitatea în perioada arestării preventive.
Categoria (c) privește constatarea prin decizie a unui organ competent de expertiză medicală a inaptitudinii fizice și/sau psihice. Aceasta permite angajatorului să rezilieze contractul atunci când starea de sănătate a salariatului nu permite îndeplinirea atribuțiilor corespunzătoare locului de muncă. Evaluarea medicală în muncă constituie o procedură obligatorie în aceste situații.
Ultima categorie (d) acoperă situațiile în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă ocupat. Aceasta se bazează pe evaluarea competențelor și performanțelor necesare pentru funcția respectivă.
Aceste motive sunt distincte de alte forme de încetare a contractului de muncă, cum ar fi pensionarea sau demisia. Angajatorul trebuie să respecte procedurile legale și drepturile minime ale salariatului garantate de lege.