Formă consolidată la 27.04.2026, conform legislatie.just.ro — text neoficial.
Articolul 1
- (1) Prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii.
- (2) Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii.
Explicație
Articolul 1 definește sfera de aplicare și obiectul principal al Codului muncii. Legea reglementează trei piloni esențiali:
Domeniul raporturilor de muncă — Codul stabilește regulile care guvernează relația juridică dintre angajator și angajat, inclusiv formarea, executarea și încetarea contractului de muncă. Aceasta acoperă drepturi și obligații, salariul, concediile și alte aspecte fundamentale ale relației de angajare.
Controlul aplicării — Legea prevede mecanisme prin care se verifică respectarea reglementărilor din domeniul muncii. Aceasta implică inspectori de muncă, controale în întreprinderi și proceduri pentru asigurarea conformității cu normele legale.
Jurisdicția muncii — Sunt stabilite competențele instanțelor judecătorești în soluționarea litigiilor de muncă. Aceasta garantează că conflictele dintre angajatori și angajați sunt rezolvate prin instanțe specializate.
Paragraful (2) clarifică că Codul nu abrogă alte legi speciale în domeniul muncii. Se aplică și acestor reglementări speciale (cum ar fi cele privind contractele colective de muncă), dar numai în măsura în care nu contravin dispoziții derogatorii specifice. Aceasta garantează coexistența cu legislația specială fără conflicte de aplicare.
Articolul 1 constituie preambulul legal care fixează cadrul general și limitele jurisdicției Codului muncii, oferind o perspectivă unitară asupra domniului muncii în România.