Formă consolidată la 27.04.2026, conform legislatie.just.ro — text neoficial.
Articolul 96
- (1) Pe toată durata misiunii salariatul temporar beneficiază de salariul plătit de agentul de muncă temporară.
- (2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune se stabileşte prin negociere directă cu agentul de muncă temporară şi nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
- (3) Agentul de muncă temporară este cel care reţine şi virează toate contribuţiile şi impozitele datorate de salariatul temporar către bugetele statului şi plăteşte pentru acesta toate contribuţiile datorate în condiţiile legii.
- (4) În cazul în care în termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligaţiile privind plata salariului şi cele privind contribuţiile şi impozitele au devenit scadente şi exigibile, iar agentul de muncă temporară nu le execută, ele vor fi plătite de utilizator, în baza solicitării salariatului temporar.
- (5) Utilizatorul care a plătit sumele datorate potrivit alin. (4) se subrogă, pentru sumele plătite, în drepturile salariatului temporar împotriva agentului de muncă temporară.
Explicație
Articolul 96 stabilește regulile privind salariul și plățile pentru salariații temporari angajați prin agenți de muncă temporară. Pe întreaga durată a misiunii, salariatul temporar primește remunerație de la agent, iar suma se negociază direct între acesta și angajat.
Cu toate acestea, legea protejează temporarii printr-o limitare importantă: salariul nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe țară garantat în plată. Această protecție asigură că munca temporară nu devine cale de exploatare și aliniază drepturi salariale indiferent de tipul angajării.
Agentul de muncă temporară poartă responsabilitatea administrativă și fiscală. El este obligat să rețină și să vireze toate contribuțiile de asigurări sociale și impozitele datorate de salariatul temporar către bugetele statului, precum și să plătească contribuțiile angajatorului în condițiile legii. Aceasta înseamnă că salariatul temporar nu se confruntă direct cu obligații fiscale complexe.
Pentru protecția salariaților, legea prevede o garanție importantă: dacă agentul nu execută plata salariului sau nu virează contribuțiile și impozitele în termen de 15 zile calendaristice de la scadență, utilizatorul (angajatorul care folosește temporarul) devine obligat să facă aceste plăți, la cererea salariatului.
Totuși, utilizatorul care plătește sumele datorii se subrogă în drepturile salariatului temporar împotriva agentului. Aceasta înseamnă că utilizatorul poate recupera sumele plătite direct de la agent, conform legii privind contractele de munca temporara, evitând ca salariatul să rămână pus într-o poziție vulnerabilă între doi potențiali plătitori.
Întrebări frecvente
1. Poate agentul de muncă temporară plăti mai puțin decât salariul minim? Nu. Indiferent de negocierea dintre agent și salariat, salariul nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe țară garantat în plată. Orice clause care ar prevedea plăți sub această limită sunt nule.
2. Ce se întâmplă dacă agentul de muncă temporară nu plătește la timp? Dacă agentul nu plătește salariul sau nu virează contribuțiile și impozitele în 15 zile de la scadență, utilizatorul (angajatorul de fapt) devine obligat să plătească aceste sume la cererea salariatului temporar.
3. Cum se recuperează banii plătiți de utilizator? Utilizatorul care a plătit sumele datorite se subrogă în drepturile salariatului temporar, adică poate solicita agentului rambursarea integrală a sumelor pe care le-a achitat. Aceasta protejează atât salariatul, cât și utilizatorul.