Formă consolidată la 27.04.2026, conform legislatie.just.ro — text neoficial.
Articolul 64
- (1) În cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art. 61 lit. c) şi d), precum şi în cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art. 56 alin. (1) lit. e), angajatorul are obligaţia de a-i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea profesională sau, după caz, cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii.
- (2) În situaţia în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante potrivit alin. (1), acesta are obligaţia de a solicita sprijinul agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă în vederea redistribuirii salariatului, corespunzător pregătirii profesionale şi/sau, după caz, capacităţii de muncă stabilite de medicul de medicină a muncii.
- (3) Salariatul are la dispoziţie un termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea angajatorului, conform prevederilor alin. (1), pentru a-şi manifesta în scris consimţământul cu privire la noul loc de muncă oferit.
- (4) În cazul în care salariatul nu îşi manifestă consimţământul în termenul prevăzut la alin. (3), precum şi după notificarea cazului către agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă conform alin. (2), angajatorul poate dispune concedierea salariatului.
- (5) În cazul concedierii pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. c) salariatul beneficiază de o compensaţie, în condiţiile stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă, după caz.
Secţiunea a 4-a
Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului
Explicație
Articolul 64 stabilește obligații importante pentru angajator atunci când dispune concedierea unui salariat pentru motive prevăzute la articolele 61 lit. c) și d) (cum sunt restructurările organizatorice sau motivele legate de capacitatea de muncă), sau când contractul se încheie de drept conform articolului 56 alin. (1) lit. e).
În aceste situații, angajatorul trebuie mai întâi să propună salariatului alte posturi disponibile în cadrul unității, care să fie compatibile cu pregătirea profesională sau cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii. Aceasta este o măsură de protecție importantă, care transformă concedierea într-o ultimă soluție.
Dacă angajatorul nu dispune de posturi libere potrivite, acesta are obligația legală de a contacta agenția teritorială de ocupare a forței de muncă pentru a facilita redistribuirea salariatului în altă locație, pe baza pregătirii sale profesionale.
Salariatul beneficiază de un termen de 3 zile lucrătoare pentru a manifesta în scris dacă acceptă noul loc de muncă propus. Dacă refuză în acest termen (sau după notificarea agenției teritoriale), angajatorul poate proceda la concediere.
Pentru concedierile dispuse pe baza articolului 61 lit. c), salariatul are dreptul la o compensație, ale cărei condiții și cuantum sunt stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă. Aceasta asigură o protecție financiară salariatului afectat de restructurări organizatorice.
Întrebări frecvente
1. Ce se întâmplă dacă angajatorul nu găsește niciun loc de muncă vacant pentru salariat? Dacă nu există posturi libere compatibile în unitate, angajatorul este obligat să contacteze agenția teritorială de ocupare a forței de muncă, care va încerca să redistribuie salariatul în alte locuri de muncă. Doar după această procedură poate angajatorul proceda la concediere.
2. Cât timp are salariatul pentru a accepta noul loc de muncă? Salariatul beneficiază de 3 zile lucrătoare de la comunicarea propunerii pentru a-și manifesta consimțământul în scris cu privire la noul loc de muncă. Refuzul expres în acest termen permite angajatorului să procedeze la concediere.
3. Primeşte salariatul vreo compensație la concediere? Da, pentru concedierile dispuse pe baza articolului 61 lit. c), salariatul are dreptul la o compensație. Condițiile și cuantumul acesteia sunt stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă.