Legislație · Codul muncii

Art. 84 — Durata contractului pe durată determinată

Contractul pe durată determinată nu poate depăși 36 de luni. Excepție: la înlocuire, contractul expiră la încetarea motivelor suspendării.

Formă consolidată la 27.04.2026 · legislatie.just.ro

Publicat: Actualizat:

Formă consolidată la 27.04.2026, conform legislatie.just.ro — text neoficial.

Articolul 84

  • (1) Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.
  • (2) În cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată este încheiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat, durata contractului va expira la momentul încetării motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de muncă al salariatului titular.

Explicație

Articolul 84 stabilește limitări importante pentru contractele de muncă pe durată determinată.

Conform primei dispoziții, un contract pe durată determinată nu poate depăși 36 de luni. Aceasta înseamnă că angajatorul și salariatul nu pot conveni asupra unei perioade mai lungi. Dacă doresc o colaborare pe termen mai lung, trebuie să transforme contractul într-un contract individual de muncă pe durată nedeterminată. Această limitare protejează salariații de a rămâne pe termen nedefinit în situația unei ocupări precară a postului.

A doua dispoziție prevede o situație specială: când un contract pe durată determinată este încheiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract este suspendat (de exemplu, pentru concediu medical sau de maternitate), contractul de înlocuire nu durează până la o anumită dată fixă, ci până la momentul în care motivele suspendării dispărțesc. De exemplu, dacă salariatul titular se întoarce din concediu medical, contractul celui care l-a înlocuit se încheie automat, indiferent de durata inițial convenită. Aceasta asigură reintegrarea celui cu contract suspendat și o claritate privind perioada efectivă de ocupare a postului.

Legea privează astfel angajatorii de orice incertitudine în cazul înlocuirii și protejează salariaților cu contract suspendat dreptul de a se reîntoarce la locul de muncă.

Întrebări frecvente

1. Dacă un contract pe durată determinată se încheie după 36 de luni, pot angajatorul și salariatul să-l prelungească pentru o altă perioadă? Da, dar trebuie să fie un nou contract. Legea nu permite încheierea unui contract pe durată determinată care depășește 36 de luni, deci dacă se dorește continuarea relației de muncă, trebuie încheiat un nou contract pe durată determinată (cu termen până la 36 de luni din momentul noii întâi) sau transformarea într-un contract pe durată nedeterminată.

2. Ce se întâmplă cu contractul de înlocuire dacă motivele suspendării salariatului titular nu încetează niciodată? Contractul de înlocuire continuă atâta timp cât durează suspendarea. Dacă, de exemplu, suspendarea se prelungește indefinit sau salariatul titular nu se mai reîntoarce, contractul celui de înlocuire va continua până la încetarea efectivă a motivelor suspendării, conform dispoziției legale. Această situație rămâne sub controlul salariatului titular și al motivelor legale care au determinat suspendarea inițială.

3. Se calculează 36 de luni de la data semnării contractului sau de la data începerii executării acestuia? Legea nu face distincție expresă, dar în practică, termenul se calculează de la data semnării contractului. Această perioadă de 36 de luni este perioadă de referință pentru întreaga durată a relației de muncă sub acel contract.