Formă consolidată la 27.04.2026, conform legislatie.just.ro — text neoficial.
Articolul 100 Agentul de muncă temporară care concediază salariatul temporar înainte de termenul prevăzut în contractul de muncă temporară, pentru alte motive decât cele disciplinare, are obligaţia de a respecta reglementările legale privind încetarea contractului individual de muncă pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.
Explicație
Articolul stabilește o protecție importantă pentru salariații temporari: agentul de muncă temporară nu poate rescinde unilateral contractul înainte de expirare, invocând motive arbitrare. Dacă agentul decide să înceteze relația de muncă mai devreme decât prevăzut, și nu pentru motive disciplinare (cum ar fi nerespectarea obligațiilor contractuale de către angajat), atunci trebuie să urmeze procedurile legale aplicabile pentru orice contract individual de muncă cu durată determinată.
Legea distinge între două situații:
- Motive disciplinare: sunt legate de conduita salariatului (neglijență, insubordincție, etc.) și permit o reziliere mai rapidă conform normelor disciplinare;
- Alte motive: cum ar fi restructurări, eliminarea postului, sau motive economice, nu țin de comportamentul angajatului și trebuie tratate conform regulilor generale de încetare a contractului individual de muncă.
Obligația agentului este să respecte formalitățile legale: preaviz adecvat, notificare scrisă, respectarea termenilor prevăzuți de lege, și orice alte condiții proceduale. Salariatul are dreptul să conteste încetarea ilegală și să solicite despăgubiri. Această reglementare asigură egalitate între munca prin agent de muncă temporară și munca directă, protejând salariații temporari de rezilieri abuzive sau arbitrare.