Legislație · Codul muncii

Art. 79 — Limitarea motivelor de concediere

Angajatorul nu poate invoca în instanță alte motive decât cele din decizia de concediere. Protecție procedurală a salariaților.

Formă consolidată la 27.04.2026 · legislatie.just.ro

Publicat: Actualizat:

Formă consolidată la 27.04.2026, conform legislatie.just.ro — text neoficial.

Articolul 79 În caz de conflict de muncă angajatorul nu poate invoca în faţa instanţei alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere.

Explicație

Articolul 79 al Codului muncii stabilește o regulă procedurală de protecție salariaților în conflictele de muncă: angajatorul nu poate invoca în fața instanței motive pentru concediere care nu au fost precizate în decizia de concediere.

Aceasta înseamnă că, în momentul concedierii, angajatorul trebuie să comunice clar și complet toate motivele care justifică încetarea contractului. Dacă salariatul contestă concedierea, angajatorul nu va putea introduce motive suplimentare sau diferite în procesul instanței. Regula limitează capacitatea angajatorului de a modifica sau completa motivele după depunerea acțiunii în judecată.

Principiul protejează salariații împotriva unor practici arbitrare, precum concedierea pe motive pretexte urmată de invocarea, în instanță, a altor motive reale. Prin această prevedere se asigură transparență și predictibilitate în relația angajator-salariat, obligând angajatorul ca la momentul concedierii să comunice motivele reale și complete.

În contextul contestației de concediere, salariatul are posibilitatea de a demonstra că motivele invocate sunt false, fictive sau discriminatorii. Prin aplicarea articolului 79, instanța va examina doar motivele precizate în decizia de concediere, ceea ce facilitează un proces drept și predictibil.

Referință: Art. 79 se încadrează în contextul mai larg al protecției contra concedierii arbitrare reglementat de Codul muncii.