Legislație · Codul muncii

Art. 14 — Definiţia angajatorului

Articolul 14 din Codul muncii defineşte angajatorul drept persoana fizică sau juridică care poate angaja forţă de muncă pe bază de contract individual de

Formă consolidată la 27.04.2026 · legislatie.just.ro

Publicat: Actualizat:

Formă consolidată la 27.04.2026, conform legislatie.just.ro — text neoficial.

Articolul 14

  • (1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.
  • (2) Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalităţii juridice.
  • (3) Persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu.

Explicație

Articolul 14 stabileşte definiţia juridică a angajatorului — persoana, fizică sau juridică, care are capacitatea legală de a angaja forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.

Textul articolului opera o distincţie crucială în funcţie de tipul angajatorului. Pentru persoanele juridice (societăţi comerciale, asociaţii, instituţii), capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă se naşte din momentul dobândirii personalităţii juridice. Aceasta înseamnă că o societate poate angaja salariati imediat după înregistrarea la registrul de comerţ. Nu există perioada în care persoana juridică este constituită dar nu poate angaja; capacitatea apare concomitent cu existenţa juridică.

Pentru persoanele fizice, regula este diferită. Capacitatea de angajator se dobândeşte din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu, practic de la vârsta de 18 ani (cu excepţii pentru minori cu maturitate legală). O persoană fizică nu poate angaja salariati chiar dacă deţine o afacere, decât după atingerea acestei vârste.

Această distincţie reflectă principiul fundamental că doar entităţile cu capacitate juridică deplinã pot angaja. Calitatea de angajator implică responsabilităţi grave: plata salariilor, respectarea legislaţiei muncii, asigurarea condiţiilor de muncă, încheierea contractelor valide care să-i angajeze viitoarele obligaţii legale. Legea impune deci o condiţie minima de capacitate juridică.

Definiţia din articolul 14 este fundamentală pentru înţelegerea relaţiei de angajare în Codul muncii — ea stabileşte cine poate fi parte a unei relaţii de muncă şi de la ce moment are aceasta responsabilităţi legale faţă de angajaţi.

Întrebări frecvente

1. De la ce moment poate o societate comercială angaja salariati? O societate comercială poate angaja salariati din momentul în care dobândeşte personalitatea juridică, adică de la data înregistrării la registrul de comerţ. Nu trebuie să aştepte alte aprobări sau formalităţi; capacitatea de angajator apare automat odată cu existenţa juridică a persoanei juridice.

2. Poate o persoană de 17 ani să angajeze angajaţi? Nu. O persoană fizică dobândeşte capacitatea de angajator doar din momentul în care dobândeşte capacitatea deplinã de exerciţiu, adică la vârsta de 18 ani. Înainte de aceasta, chiar dacă o persoană deţine o afacere sau are întemnări de business, nu poate legal să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.

3. Ce se înţelege prin "contract individual de muncă" în definiţia angajatorului? Contractul individual de muncă este acordul dintre angajator şi angajat prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile ambelor părţi. Doar persoanele care pot încheia valabil asemenea contracte sunt considerate angajatori în sensul Codului muncii. Această restricţie asigură că relaţiile de muncă sunt încheiate cu entităţi cu capacitate juridică deplinã.