Legislație · Codul muncii

Art. 147 — Concediu suplimentar pentru categorii speciale

Concediu suplimentar de minimum 3 zile pentru angajaţi în condiţii grele, nevăzători, persoane cu handicap şi minori. Durata se stabilește prin contractul

Formă consolidată la 27.04.2026 · legislatie.just.ro

Publicat: Actualizat:

Formă consolidată la 27.04.2026, conform legislatie.just.ro — text neoficial.

Articolul 147

  • (1) Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.
  • (2) Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru categoriile de salariaţi prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil şi va fi de cel puţin 3 zile lucrătoare.

Explicație

Articolul 147 recunoaşte și protejează dreptul la odihnă suplimentară pentru categoriile de salariaţi care se confruntă cu condiţii de muncă mai dificile sau care necesită o protecţie specială. Legea prevede acordarea unui concediu de odihnă suplimentar cu o durată minimă de 3 zile lucrătoare pentru angajații expuși la riscuri profesionale, persoane cu discapacităţi, persoane nevăzătoare și tineri sub 18 ani.

Principalele categorii beneficiare sunt: salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, care sunt expuşi la factori de risc fizic, chimic sau biologic; persoanele cu handicap (inclusiv nevăzătorii), pentru care se asigură adaptări în condiţiile de lucru; și minori, ale căror organisme în dezvoltare necesită protecţie crescută.

Durata exactă a concediului suplimentar nu este fixă prin lege, ci se negociază și se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil. Totuși, valoarea de referință de cel puțin 3 zile lucrătoare este obligatorie și nu poate fi redusă. Aceasta înseamnă că empleații și angajatorii pot conveni asupra unei perioade mai lungi, dar niciodată mai scurtă decât pragul legal minim.

Această reglementare exprimă principiul european al protecţiei muncii și recunoașterea faptului că anumite categorii de oameni necesită o recuperare mai temeinică din cauza efortului fizic sau mental crescut, sau din alte motive de sănătate și bunăstare. Concediul suplimentar nu se confundă cu concediul de odihnă obişnuit, ci se adaugă la acesta.