Formă consolidată la 27.04.2026, conform legislatie.just.ro — text neoficial.
Articolul 265
- (1) Încadrarea în muncă a minorilor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestora pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani.
- (2) Cu pedeapsa prevăzută la art. 264 alin. (3) se sancţionează primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane.
- (3) Dacă munca prestată de persoana prevăzută la alin. (2) şi la art. 264 alin. (3) este de natură să îi pună în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
- (4) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3), instanţa de judecată poate dispune şi aplicarea uneia dintre următoarele pedepse complementare:
- a) pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii, ajutoare sau subvenţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, pentru o perioadă de până la 5 ani;
- b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la 5 ani;
- c) recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor sau subvenţiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, atribuite angajatorului pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii;
- d) închiderea temporară sau definitivă a punctului ori punctelor de lucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporară ori definitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.
- (5) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3), angajatorul va fi obligat să plătească sumele reprezentând:
- a) orice remuneraţie restantă datorată persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;
- b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă persoana ar fi fost angajată legal, inclusiv penalităţile de întârziere şi amenzile administrative corespunzătoare;
- c) cheltuielile determinate de transferul plăţilor restante în ţara în care persoana angajată ilegal s-a întors de bunăvoie sau a fost returnată în condiţiile legii.
- (6) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3) de către un subcontractant, atât contractantul principal, cât şi orice subcontractant intermediar, dacă au avut cunoştinţă de faptul că subcontractantul angajator angaja străini aflaţi în situaţie de şedere ilegală, pot fi obligaţi de către instanţă, în solidar cu angajatorul sau în locul subcontractantului angajator ori al contractantului al cărui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevăzute la alin. (5) lit. a) şi c).
Capitolul I
Dispoziţii generale
Explicație
Articolul 265 stabilește pedepsele penale pentru angajatorii care încalcă grav regulile de protecție a muncii minorilor și a persoanelor în situație de ședere ilegală.
Infracțiunile și pedepsele:
Încadrarea în muncă a minorilor în condiții ilegale (cu nerespectarea limitelor de vârstă sau a regulilor specifice) constituie infracțiune pedepsită cu închisoare de la 1 la 3 ani. De asemenea, angajarea unei persoane aflate în ședere ilegală în România, cunoscând că este victimă a traficului de persoane, atrage aceeași pedeapsă prevăzută la articolul 264.
Dacă munca prestată pune în pericol viața, integritatea fizică sau sănătatea persoanei, pedeapsa se agravează la 6 luni - 3 ani de închisoare.
Sancțiuni complementare:
Instanța poate impune pedepse suplimentare: pierderea dreptului la beneficii și subvenții publice (până la 5 ani), interdicția participării la licitații de achiziții publice (până la 5 ani), recuperarea subvențiilor primite în 12 luni anterioare, și închiderea temporară sau definitivă a locului de muncă.
Obligații financiare ale angajatorului:
Angajatorul trebuie să plătească: orice salari restanți (presupuși egali cu salariul mediu brut, dacă nu se dovedește altceva), toate impozitele, taxele și contribuții de asigurări sociale neplatite, plus cheltuielile de transfer al sumelor în țara de origine.
Contractorii și subcontractorii care știau că angajează persoane în situație ilegală pot fi obligați în solidar să plătească aceste obligații privind compensația și restituțiile.
Întrebări frecvente
1. Care sunt obligațiile financiare ale angajatorului care a angajat ilegal? Angajatorul trebuie să achite orice salari restanți (calculați la salariul mediu brut pe economie dacă nu se dovedește altceva), toate impozitele, taxele și contribuții de asigurări sociale pe care le-ar fi plătit pentru o angajare legală, plus cheltuielile de repatriere.
2. Pot fi răspunzători și contractorii principali pentru infracțiunile subcontractanților? Da. Dacă contractantul principal sau subcontractorii intermediari au avut cunoștință că subcontractantul angaja persoane în situație de ședere ilegală, pot fi obligați în solidar să plătească sumele stabilite pentru salari restanți și cheltuieli de repatriere.
3. Ce sancțiuni complementare poate impune instanța? Curtea poate dispune pierderea dreptului la beneficii publice și fonduri UE (până la 5 ani), interdicția participării la licitații (până la 5 ani), recuperarea subvențiilor din 12 luni anterioare, și închiderea sau retragerea temporară/definitivă a licenței de funcționare.