Ghid practic · Ghid general

Control antifraudă (DGAF)

Controlul antifraudă (DGAF) este un control fiscal inopinat al ANAF, fără aviz prealabil, care se încheie cu un proces-verbal fără sume de plată.

Publicat: Actualizat:

Articolele de bază

Controlul antifraudă (DGAF) este un control fiscal inopinat efectuat de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF, în temeiul articolelor 136–137 din Codul de procedură fiscală. Se desfășoară fără aviz prealabil și se încheie cu un proces-verbal care constată stări de fapt, fără a stabili obligații de plată.

Definiție

Controlul antifraudă este o formă de control fiscal reglementată la articolele 136–137 din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) și realizată de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF). DGAF este o structură din cadrul ANAF, fără personalitate juridică, înființată în 2013 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013. Scopul controlului este preventiv și operativ: constatarea stărilor de fapt care pot indica evaziune sau fraudă fiscală.

Caracterul inopinat

Controlul se desfășoară fără aviz de inspecție și fără comunicarea prealabilă a obiectivelor sau a perioadei verificate. Există două forme: controlul curent, al unei activități economice, și controlul tematic, care vizează un risc fiscal specific unui sector sau unei operațiuni. Inspectorii se legitimează la începerea controlului. Când acesta se desfășoară la sediul contribuabilului, se consemnează în registrul unic de control, reglementat de Legea nr. 252/2003.

Procesul-verbal

Controlul se încheie cu un proces-verbal de control, nu cu o decizie de impunere. Potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 2/2018 și Deciziei CCR nr. 783/2019, acesta nu este act administrativ-fiscal și nu stabilește, de sine stătător, obligații de plată, ci servește ca mijloc de probă. Spre deosebire de controlul fiscal, care se încheie cu o decizie de impunere, controlul antifraudă consemnează stări de fapt. Contestarea se poate face doar odată cu actul administrativ subsecvent.

Sancțiuni și sesizarea organelor de urmărire penală

Pe lângă procesul-verbal, inspectorii pot aplica sancțiuni contravenționale, inclusiv suspendarea activității, pentru neemiterea bonurilor fiscale sau lipsa casei de marcat electronice (OUG nr. 28/1999). Dacă se constată fapte prevăzute de legea penală, inspectorii sesizează organul de urmărire penală și îi transmit procesul-verbal și documentele ridicate.

Relația cu alte forme de control

Controlul antifraudă poate fi efectuat și pentru operațiuni de control tematic. Celelalte mecanisme de verificare fiscală sunt descrise în glosarul de fiscalitate, iar procedura generală a controlului fiscal este tratată în capitolul despre controlul fiscal.

Întrebări frecvente

1. Ce este DGAF și ce urmărește un control antifraudă? DGAF (Direcția Generală Antifraudă Fiscală) este structura ANAF care efectuează controale operative și inopinate pentru prevenirea și combaterea evaziunii și fraudei fiscale (art. 136-137 Cod de procedură fiscală).

2. Primesc un aviz înainte de controlul antifraudă? Nu. Controlul antifraudă este inopinat: nu se transmite aviz de inspecție și nu se comunică în avans obiectivele sau perioada verificată.

3. Ce se întâmplă cu procesul-verbal de control antifraudă? Procesul-verbal nu este act administrativ-fiscal și nu stabilește obligații de plată. Poate fi combătut doar odată cu actul administrativ subsecvent, de regulă decizia de impunere, contestabilă în 45 de zile.

Articole conexe