Donația de părți sociale este transferul gratuit și irevocabil al cotelor deținute într-un SRL către o altă persoană, care se încheie obligatoriu în formă autentică la notar. Primirea acestor titluri de valoare nu se impozitează pentru donatarul persoană fizică, dar valoarea intră în calcul pentru raportul și reducțiunea succesorală.
Definiție
Donația de părți sociale se situează la intersecția a trei domenii juridice: dreptul societar (transmiterea cotelor într-o SRL), dreptul civil al liberalităților (forma și efectele donației) și dreptul succesoral (raportul și reducțiunea).
Forma și efectul legal
Conform art. 1011 din Codul civil, donația se încheie obligatoriu prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute. Aceasta înseamnă că orice act sub semnătură privată este nul și nu poate fi înregistrat la Registrul Comerțului. Donația este, prin definiție, gratuitconă și irevocabilă (art. 985 Cod civil) — odată perfectată, donatorul nu poate reveni asupra ei prin simpla sa voință.
Pe lângă respectarea formei, transferul cotelor trebuie aprobat de ceilalți asociați și înscris în registrul comerțului (art. 202–203 din Legea nr. 31/1990). Dacă donatarul este deja asociat, transmiterea este liberă; dacă este o persoană din afara societății, este nevoie, de regulă, de aprobarea asociaților reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul social, cu excepția cazului în care actul constitutiv prevede altfel (conform modificărilor aduse prin Legea 223/2020).
Efectele succesorale
Donația de părți sociale produce efecte importante la deschiderea moștenirii donatorului. Valoarea bunurilor donate intră în calculul pentru stabilirea raportului donațiilor (art. 1146 Cod civil) — descendenții și soțul supraviețuitor care acceptă moștenirea trebuie, în principiu, să readucă la masa succesorală valoarea bunurilor primite prin donație, pentru a menține egalitatea între moștenitori, cu excepția donațiilor scutite de raport printr-o clauză expresă.
În plus, dacă donația depășește cotitatea disponibilă și aduce atingere rezervei succesorale a moștenitorilor rezervatari (descendenți, soț, ascendenți privilegiați), aceștia pot cere reducțiunea liberalității după decesul donatorului (art. 1086–1097 Cod civil). Valoarea donației se apreciază la data deschiderii moștenirii (data decesului), luând în considerare starea bunului din momentul donației.
Regimul fiscal
Pentru donatarul persoană fizică, primirea părților sociale prin donație este neimpozabilă conform art. 62 lit. p) din Codul fiscal, deoarece titlurile de valoare primite cu titlu de donație sunt venituri neimpozabile. Cu toate acestea, dacă donatarul vinde ulterior aceste părți sociale, câștigul din transfer este impozabil conform art. 94–97 Cod fiscal, calculat ca preț minus cost de achiziție.
Pentru a înțelege mai bine regulile de succesiune și efectele unei donații de acest tip, consultați ghidul complet și glosarul capitolului privind succesiuni și familie. Alte concepte conexe cum ar fi moștenirea de părți sociale și partajul succesoral sunt tratate separat în cadrul regimului succesoral.
Întrebări frecvente
1. Pot dona părți sociale printr-un contract semnat acasă? Nu. Donația se încheie obligatoriu prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute (art. 1011 Cod civil). Un act sub semnătură privată este nul și nu poate fi înregistrat la Registrul Comerțului.
2. Ce se întâmplă cu donația la moștenire — ceilalți copii pot contesta? Da. La deschiderea moștenirii, ceilalți descendenți pot cere raportul donației (readucerea valorii la masa succesorală), dacă nu ai prevăzut o clauză de scutire de raport. În plus, dacă donația depășește cotitatea disponibilă și încalcă rezerva succesorală, pot cere reducțiunea ei (art. 1086–1097 Cod civil).
3. Donatarul plătește impozit pentru părțile sociale primite? Nu. Bunurile, inclusiv titlurile de valoare, primite prin donație sunt venituri neimpozabile pentru persoana fizică (art. 62 lit. p) Cod fiscal). Cu toate acestea, la o eventuală revânzare ulterioară, câștigul din vânzare este impozabil conform art. 94–97 Cod fiscal.