Controlul antifraudă este forma de control fiscal inopinat efectuată de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscale (DGAF) din cadrul ANAF, cu scopul de a preveni, descoperi și combate evaziunea și frauda fiscală. Se desfășoară fără aviz prealabil și se încheie cu un proces-verbal de control care nu este act administrativ-fiscal și nu stabilește obligații de plată.
Controlul antifraudă este o formă de control fiscal inopinat efectuată de DGAF, structura ANAF dedicată prevenirii și combaterii evaziunii și fraudei fiscale. Spre deosebire de controlul fiscal, care emite o decizie de impunere cu obligații de plată, controlul antifraudă se încheie cu un proces-verbal care constată stări de fapt și nu produce efecte fiscale imediate.
Caracteristica esențială a controlului antifraudă este că se desfășoară fără aviz prealabil, fără comunicarea în avans a obiectivelor sau perioadei verificate. Inspectorii DGAF se legitimează prin insignă și ordin de serviciu permanent, iar la sediul contribuabilului se înscriu în registrul unic de control.
Procesul-verbal de control antifraudă nu este act administrativ-fiscal și nu poate fi contestat direct (conform deciziei ÎCCJ nr. 2/2018 și CCR nr. 783/2019). Dacă inspecția fiscală subsecventă emite o decizie de impunere pe baza constatărilor, contestația se face împotriva acelei decizii, în 45 de zile.
În paralel cu controlul antifraudă, inspectorii pot aplica sancțiuni contravenționale — amenzi și chiar suspendarea activității (până la 30 de zile) pentru neemiterea bonurilor fiscale sau lipsa casei de marcat. Acestea sunt acte distincte, contestabile prin plângere contravențională.
Controlul antifraudă diferă de alte proceduri fiscale. Nu se supune principiului unicității inspecției, deci DGAF poate verifica inopinat o perioadă deja inspectată. Nu are durată maximă legală (inspecția fiscală este limitată la 30/60 de zile). Valorificarea prin decizie de impunere este mărginită de prescripția de 5 ani a dreptului de a stabili creanțe fiscale.
Controlul antifraudă se aplică tuturor tipurilor de contribuabili — persoane fizice, PFA, SRL, și chiar persoane care depun declarații unice sau beneficiază de esalonarea obligațiilor fiscale. Pentru afaceri online, controlul se desfășoară la domiciliul fiscal sau prin verificarea datelor din platforme și sisteme digitale (RO e-Transport, RO e-Factura).
Contribuabilul trebuie să pună la dispoziție documentele cerute, dar nu este obligat să dea declarații autoincriminatorii (art. 6 CEDO). Are dreptul să fie asistat de avocat sau consultant fiscal, iar refuzul de a da declarații trebuie consemnat în proces-verbal.
Consultează glosarul fiscalității pentru termeni conexi, inclusiv recuperarea TVA și alte proceduri ANAF.
Întrebări frecvente
1. Ce este DGAF și ce urmărește un control antifraudă? DGAF (Direcția Generală Antifraudă Fiscală) este structura ANAF care efectuează controale operative și inopinate pentru prevenirea, descoperirea și combaterea evaziunii și fraudei fiscale (art. 136-137 Cod de procedură fiscală).
2. Primesc un aviz înainte de controlul antifraudă? Nu. Controlul antifraudă este prin definiție inopinat: nu se transmite aviz de inspecție și nu se comunică în avans obiectivele sau perioada verificată.
3. Ce diferență este între controlul antifraudă și inspecția fiscală? Inspecția fiscală verifică declarațiile și stabilește obligații fiscale printr-o decizie de impunere. Controlul antifraudă constată stări de fapt și se încheie cu un proces-verbal care nu stabilește sume de plată, ci servește ca mijloc de probă.