Mita în mediul privat extinde infracțiunile de corupție din Codul penal (luarea de mită, darea de mită, traficul de influență) la angajații și persoanele cu orice fel de însărcinare în firme private, prin art. 308 Cod penal. Pedepsele sunt reduse cu o treime față de sectorul public. Persoana juridică poate răspunde penal pentru aceste fapte.
Definiție
Mita în mediul privat nu este o infracțiune distinctă, ci o extensie a infracțiunilor de corupție din Codul penal (art. 289–292) care se aplică angajații și persoanelor cu orice fel de responsabilitate într-o persoană juridică privată. Mecanismul de extindere este art. 308 Cod penal, care prevede că dispozițiile privind luarea de mită, darea de mită, traficul și cumpărarea de influență se aplică în mod corespunzător și persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără remunerație, orice fel de însărcinare în cadrul unei persoane juridice private.
Legea recunoaște că riscurile de corupție nu se limitează la sectorul public — și în afacerile private, un director de achiziții, un manager de vânzări, un contabil sau orice angajat care are putere decizională poate fi tentant să pretindă sau să accepte foloase necuvenite pentru a-și încălca atribuțiile. Din acest motiv, limitele pedepselor pentru mediul privat sunt reduse cu o treime comparativ cu sectorul public: de exemplu, luarea de mită în mediul public se pedepsește cu 3–10 ani de închisoare, dar în mediul privat cu 2 ani – 6 ani și 8 luni.
Răspunderea nu se limitează la individ. Persoana juridică poate răspunde penal pentru faptele săvârșite în interesul sau în numele său, conform normelor generale ale dreptului penal. Atât cel care primește mita (luare de mită), cât și cel care o oferă (darea de mită) pot fi sancționați penal, cu excepția cazului în care mituitorul se denunță voluntar înainte ca organele penale să fie sesizate.
Noțiunea acoperă și traficul și cumpărarea de influență — situații în care cineva pretinde o influență asupra unei persoane cu roluri în companie și primește foloase promițând că va determina acea persoană să acționeze într-un anumit fel. Asemenea practici pot surveni în contextul unor operațiuni cu proceduri și cerințe contractuale complexe. Pentru a-și proteja reputația și a reduce riscul penal, firmele sunt încurajate să adopte coduri de conduită anti-mită, să verifice partenerii și să implementeze sisteme de management anti-corupție conform standardelor internaționale.
Conceptul se înscrie în cadrul mai larg al legislației speciale anticorupție, iar familiarizarea cu definiția și limitele sale este esențială pentru companiile care operează în sectorul privat și pentru oricine are responsabilități în mediul corporativ.
Întrebări frecvente
1. Poate un angajat al unei firme private să fie condamnat pentru luare de mită? Da. Prin art. 308 Cod penal, infracțiunea de luare de mită (art. 289) se aplică și persoanelor care exercită o însărcinare într-o persoană juridică privată. Pedeapsa este cu o treime mai mică decât pentru un funcționar public (2 ani – 6 ani și 8 luni).
2. Cel care oferă mita unui angajat privat riscă ceva? Da — comite dare de mită (art. 290 prin art. 308). Reținerea infracțiunii depinde de calitatea celui care primește, nu de cea a celui care oferă. Totuși, mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta înainte ca organele penale să fie sesizate.
3. Poate răspunde penal firma, nu doar persoana? Da. Conform art. 135 Cod penal, persoana juridică răspunde penal pentru faptele săvârșite în interesul sau în numele său, cu pedepse ce merg de la amendă până la pedepse complementare severe.